Romeno

DIZIONARIO ITALIANO ROMENO

a cu, la, ajutorul (cu ~), spre, în, prin, ca’ tre
abate abate [n.]
abbaiare la’ tra
abbandono abandon, pa’ ra’ sire
abbassamento reducere
abbassare deca’ dea, umili, înjosi, coborî
abbastanza destul, deajuns, suficient [adv.]
abbattere doborî
abbellire înfrumuseþa
abbeverare ada’ pa
abbeveratoio ada’ pa’ toare
abbiente însta’ rit
abbigliare îmbra’ ca, acoperi, înveºmânta
abboccare muºca
abboccatura deschidere
abbonare abona
abbondanza abundenþa’ , belºug
abbondevole abundent
abbonire liniºti, potoli, calma
abbordare aborda
abbottonato discret, retras, rezervat
abbracciare sa’ ruta (se ~), îmbra’ þiºa (se ~)
abbreviamento compendiu
abbreviare abrevia, prescurta
abbrustolire dogorî, frige pe gra’ tar, pune la fript
abbruttire urîþi
abete brad
abile îndemânatic, abil, ºiret [adj.]
abisso ha’ u, abis, pra’ pastie, neant
abitante locuitor
abitare locui
abito frac
abituare deprinde, obiºnui
abiura abjurare, renegare
abiurare renega
abolire aboli
abolizione abolire
abominevole detestabil
abusare abuza
abuso abuz
acacia salcâm
accadere veni, sosi, ajunge, întâmpla
accalappiare prinde, captura, pune mâna pe, lua (se ~)
accarezzare dezmierda, mângâia
accasare ma’ rita, ca’ sa’ tori (se ~)
accatastare strânge [acumula], îngra’ ma’ di
accattare cerºi
accattone cerºetor
accecare orbi
accelerazione accelerare, acceleraþie
accendere aprinde, aþâþa
accenno semn, aluzie
accentato accentuat
accento accent
accentuare accentua
accertare încredinþa, asigura
acceso iute, vioi, aprins, viu, pa’ trunza’ tor
accessibilità accesibilitate
accesso intrare
accetto agreabil
acchetare potoli, calma, liniºti
acchiappare pune mâna pe, prinde, captura, lua (se ~)
acciaio oþel
accidentale accidental, întâmpla’ tor
accidentalità inegalitate
accidente accidenta
accidia lene, trînda’ vie, lenevie
accigliato mohorât, trist
acclamare aproba, aplauda
accludere închide din nou
accluso ala’ turat, anexat
accogliente primitor
accoglienza întâmpinare, primire
accogliere primi, întâmpina
accolta adunare
accomodare aranja, înþelege [acord], rîndui, pune în ordine
accompagnare însoþi
accompagnato acompaniat, urmat, însoþit
acconciare pune în ordine, aranja, rîndui, înþelege [acord]
acconcio convenabil
accontentare satisface
acconto avans, arvuna’ , acont
accoppare ucide (cu o lovitura’ )
accorciare abrevia, prescurta
accordare acorda, potrivi, conferi, armoniza
accordo acord, înþelegere [acord]
accostamento asema’ nare
accostare apropia
accosto vecin
accreditare împuternici, acredita
accrescere ma’ ri, ridica, spori, creºte
accumulare strânge [acumula], cumula
accumulatore baterie, acumulator
accuratezza grija’ , îngrijire, atenþie
accusa vaiet, plângere, acuzare, geama’ t, reclamaþie
accusare accentua, acuza, scoate în relief, învinui
accusato acuzat, aviz, accentuat, inculpat, pârât,
recipisa’ acerbo acru, amar
aceto oþet
acido acid, acru, acru
acqua apa
acquarello acuarela’
acquario acvariu
acquata ploaie torenþiala’ , aversa’
acquavite þuica’ , horinca’ , pa’ linca’
acquazzone ploaie torenþiala’ , aversa’
acquerello acuarela’
acquistare cumpa’ ra, procura, dobândi, achiziþiona
acquisto dobândire, achiziþie
acume pa’ trundere, penetraþie
acuto pa’ trunza’ tor, violent, acut, ascuþit
adattamento adaptare
adatto convenabil, capabil, stare (în ~), apt
addebitare învinui, imputa
addentro îna’ untru
addio adio, ra’ mas bun
addirizzare redresa
addirsi cuveni, corespunde, hota’ rî, conveni
addizionare aduna, ada’ uga
addizione adunare [mat.]
addome burta’ , abdomen
addomesticare îmblânzi, domestici
addossare copleºi, îngreuna
addurre conduce
aderenza aderenþa’
adescare atrage
adolescenza adolescenþa’
adoperare utiliza, folosi
adorare adora, venera
adorazione veneraþie, adoraþie, venerare, adorare
adornare împodobi, decora
adottabile acceptabil
adottare înfia, adopta
adulto adult, matur
adunata adunare, miting
adunco coroiat, încovoiat
adunghiare cuprinde, seziza, aresta, apuca, pricepe
aerare aerisi
aereo avion
aeronautica aviaþie
aeroplano avion
aeroporto aeroport
affare treaba’ , lucru, afacere, chestiune, caz, fapt
affascinare fascina, încânta
affaticare osteni, obosi
affatturare fermeca, vra’ ji
affermare afirma
afferrato apucat, priceput, cuprins, arestat, sezizat
affettato salam
affezione afecþiune, boala’ , dragoste
affiochimento ra’ guºeala’
affissare paranteza’
affisso afiº, afiº, pancarta’ , dulap (încastrat), semn
affollamento mulþime
affondamento naufragiu
affondare scufundare, imersiune
affumicato afumat, fumat
Africa Africa
africano african
agente agent, factor, intermediar
agenzia agenþie
agevolare înlesni, uºura, facilita
agevole uºoara’ , uºor, facile
aggettivo adjectiv
aggiudicare adjudeca
aggiungere ada’ uga, aduna, ada’ uga
aggiunta menþiune
aggiustamento înþelegere [acord], acord, aranjament
aggressione agresiune, ambuscada’ , atac
aggruppare grupa
agguato cursa’ , capcana’
agile suplu, agil, sprinten
agire exercita, acþiona, fi vorba de
agnello miel
ago ac, andrea
agrario agricol
agricoltore fermier, þa’ ran, agricultor
agricoltura agricultura’
ahimé vai!
aiuola strat, ra’ zor (de flori)
aiuta asistenþa’ , ajutor
aiutante asistent
aiutare ajuta
aiuto asistenþa’
al di sopra deasupra
ala aripa’
alarmo alarma’
alba zori [n.], zori [n.], aurora’
albergo hotel
albero copac
albicocca caisa’
albicocco cais
albume albuº [de ou]
alcool alcool
alcuno nici un, nici unul
alga alga’
alienare înstra’ ina, aliena
alieno stra’ in
alimentazione alimentaþie, alimentare
alimento aliment
allagare inunda
allampanato sla’ ba’ nog
allarme alarma’
alleanza alianþa’
allegare întâlni, ala’ tura, împreuna, uni
allettare stra’ dui (se ~), atrage
allevare ridica
allievo elev
allodola ciocârlie
alloggio ada’ post (pentru noapte), culcuº
allora apoi, dupa’ aceea, atunci
alloro laur, dafin
allungare prelungi
alluvione potop, inunda, inundaþie mare
alma suflet
altalena balansoar
altare altar
alterare deforma, descompune, altera, face sete
alternare alterna, varia, schimba, schimba (se ~)
altezza îna’ lþime
altiero orgolios, mândru, mândru, arogant, dispreþuitor
altitudine altitudine, îna’ lþime
alto superior, înalt, sus
alto(in) pe, despre, asupra, referitor la
altoparlante difuzor
altresì aºa de (tot ~), asemenea (de ~), tot aºa, ºi
altrettanto numai, tot atât cât, cât
altro alt, cela’ lalt
altro modo(in) altminteri, daca’ nu, caz contrar (în caz~),
altfel altronde(d’) altminteri (de ~), de altfel
altrove aiurea, altundeva, în alta’ parte
alunno elev
alveare stup
amante amanta’ , iubita’ , sta’ pâna’ , amant, iubit [n.]
amare pla’ cea, iubi
amarena viºina’
amarezza tristeþe, ama’ ra’ ciune
amaro amar
ambasciata ambasada’
ambasciatore ambasador
ambiente mijloc
ambiguo ambiguu
ambizione ambiþie
ambizioso ambiþios
ambulanza ambulanþa’ , salvare
ameno agreabil
americano american
amichevole prietenos, prietenesc, amical
amicizia prietenie
amico prieten, amic
amico scolastico amic, tovara’ º, prieten
ammalato bolnav
ammassare strânge [acumula], cumula, îngra’ ma’ di, aduna
ammazzatoio abator
ammettere recunoaºte, admite
amministrare administra, gospoda’ ri
ammirabile admirabil
ammiraglio amiral
ammirare admira
ammiratore fan, admirator
ammissibile acceptabil
ammissione admitere
ammobigliare mobila
ammonizione avertizare, prevenire
ammonticchiare îngra’ ma’ di, aduna
ammorsellato toca’ tura’ (de carne)
ammortizzatore amortizor
ammuffito mucega’ it
ammutinato vioi, dezgheþat [fig.], vesel
amore amor, dragoste, iubire
amoroso amorezat, îndra’ gostit, iubit [n.], afectuos
ampio lat, larg
ampliare ma’ ri, extinde, dezvolta
amplificare înta’ ri, consolida
amplificatore amplificator
ampolla fiola’ , bec
anace anason
analisi analiza’
analizzare anliza
analogia asema’ nare, analogie
analogo asema’ na’ tor, analog, similar
ananasso ananas
anarchia anarhie
anatra raþa’
anca ºold
anche asemenea (de ~), ºi, tot aºa, la fel de
ancor prima odinioara’ , odinioara’ , alta’ data’
ancora mai, ancora’ , înca’
ancorare ancora, ancora, umezi, muia, uda, fixa
ancorato ancorat
andamento umblet, înfa’ þiºare, aspect, alura’ , viteza’
andare merge
andatura viteza’ , alura’ , înfa’ þiºare, aspect
andazzo mod, moda’
aneddoto snoava’ , anecdota’ , banc
anello inel, inel
anemia anemie
angelo înger
angheria jignire, ofensa’
angolo colþ, unghi, colþ
angustiare îngrijora, neliniºti
anice anason
anima suflet, inima’
animale animal, animal, bestie, dobitoc, idiot, stupid
animare însufleþi, anima
animazione însufleþire, animaþie
animo suflet
anitra raþa’
annacquare uda, înmuia, umezi, muia, muia, îmbiba, uda
annaffiare bea, stropi
annata an
annegare nuc
annettere ala’ tura, uni, întâlni, împreuna
annichilare nimici
annientamento nimicire, nimicire, distrugere, zdrobire
annientare nimici, distruge
anniversario zi, aniversare
anno an, an
annoiare contraria, supa’ ra, plictisi, enerva, agasa
annullare anula, renega
annunziare anunþa, înºtiinþa
annunzio anunþ
anormale anormal
antenna antena’
anteriore anterior, precedent
antichità antichitate
antico antic, fost [ex-], ex, ba’ trân, vechi
antidoto remediu, antidot, leac
antilope antilop
anziano vechi, ba’ trân, ex, fost [ex-]
ape albina’
aperitivo aperitiv
apostolo apostol
appacchettare împacheta, ambala
appagare satisface, potoli
appannato searba’ d, insipid, fad
apparato aparat
apparecchio aparat, instrument, aparat, maºina’
apparenza înfa’ þiºare, aparenþa’ , înfa’ þiºare, alura’ , aspect
apparire încolþi, germina, apa’ rea
appartamento apartament
appartenere aparþine
appetito pofta’ , apetit
appetitoso îmbietor, apetisant
appianare nivela, aplana
appiccare tampona, atârna, aga’ þa
applaudire aplauda, aproba
applicare aplica, consacra, da’ rui
appoggiatura propunere, sugestie
appogiare sprijini, apa’ sa
apportare aduce
appostamento capcana’ , cursa’
apprendere înva’ þa, afla
apprendista ucenic
appresso dupa’ ce, dupa’
apprezzabile apreciabil
apprezzamento apreciere
apprezzare evalua, aprecia, stima
approvare aproba
aprile aprilie
aprire deschide
aquila vultur
aragosta langusta’
arbitrario arbitrar
arbitro arbitru
arboscello copa’ cel, arbust
arbusto arbust
arcaico învechit, arhaic
arcata arcada’
archeologia arheologie
archeologico arheologic
archetto arcuº
architetto arhitect
architettura arhitectura’
arciere arcaº
arcipelago arhipelag
arco bolta’ , arc
arcobaleno curcubeu
ardente aprins, fierbinte
ardesia ardezie
ardire încumeta (se ~), îndra’ zni
ardito fecior
ardore pasiune, ardoare, înfla’ ca’ rare
arduo anevoios, dificil
area arie
arena arena’
argento argint
argilla argila’ , lut, argila’
argine za’ gaz, dig
argomentare conchide
argomento argument
aria aspect, aer, înfa’ þiºare
arieggiare aerisi
ariete berbec
aristocrazia aristocraþie
aritmetica aritmetica’
arma arma’
armadio dulap, ºifonier
armamento armament
armare înarma, arma
armata oºtire, armata’ , oaste
armatore armator
arme arma’
armeggio ba’ ta’ lie, lupta’
armento turma’
armistizio armistiþiu
armonia armonie
arnese scula’ , unealta’ , instrument
arnia stup
arnione rinichi [alim.]
aroma aroma’
arpa harpa’
arpione harpon
arrabbiato turbat
arrampicarsi sui, ca’ þa’ ra, aga’ þa
arrestare aresta, aresta, împiedica, teme (se ~)
arresto arestare
arretrato retardat
arricchire îmboga’ þi
arrivare sosi, veni, întâmpla, ajunge
arrivo sosire
arrogante trufaº, arogant, mândru
arroganza mândrie, aroganþa’ , trufie
arrossire înroºi
arrostire pra’ ji, frige
arruffare încâlci, încurca
arrugginire rugini
arruolare înrola (se ~)
arsella tipar
arte arta’ , talent, pricepere
artefatto artificial, nesincer
artefice meºter, meºteºugar
arteria artera’
artico arctic
articolo articol
artigiano meºter, meºteºugar
artiglio gheara’
arzillo alarma’ , alerta’ , sprinten
ascendere sui, urca, monta, creºte
ascensore ascensor, lift
ascesa urcuº, urcare
ascesso furuncul, abces
ascia topor, barda’ , secure
asciugamani prosop
asciugare ºterge
ascoltante auditor
ascoltare asculta
ascolto ascultare
Asia Asia
asilo azil
asma astm
asparago sparanghel
aspetto aspect, înfa’ þiºare
aspirapolvere aspirator
aspirare aspira
aspro aspru
assaggiare gusta, gustare, încerca, proba
assaggio eseu, studiu, proba’ , încercare
assai mult, foarte
assalire ataca, ataca, combate, lua cu asalt
assalto ofensiva’ , atac
assassinare omorî, asasina, ucide
assassino ucigaº, criminal, asasin
asse ºipca’ , scândurica’ , axa’
assegnamento pensie, refugiu, pension, revenit, retragere
assegnare atribui
assente lipsa’ , absent
assenza absenþa’
asserire afirma
asserto afirmaþie
asserzione afirmaþie
assetato însetat
assicurare asigura, încredinþa
assieme împreuna’
assistente asistent
assistere asista, îngriji, fi prezent la, ajuta
associare asocia
associazione asociaþie
assolvere achita
assopire potoli, aþipi
assordante asurzitor
assordare asurzi, atenua
assortire asorta, potrivi, armoniza
assorto absorbit, preocupat
assuefare obiºnui (se ~)
assuefazione deprindere, obiºnuinþa’ , obicei
assumere asuma
assunto luat
astinenza abstinenþa’
astratto abstract
astro stea, astru
astuccio toc (pentru ochelari), sac, cutie cu bijuterii
astuto viclean, ºiret [adj.], ingenios, subtil
astuzia viclenie, subtilitate, ingeniozitate, ºiretenie
atleta atlet
atmosfera atmosfera’
atomo atom
atroce atroce
atrocità jignire, ofensa’
attaccare ataºa, lega, atribui, da
attacco ofensiva’ , atac
atteggiamento atitudine
attendere aºtepta
attentato atentat
attento atent
attenzione atenþie
atterrare ateriza
attesa aºteptare
attinenza relaþie, lega’ tura’
attitudine aptitudine, înclinare
attività activitate
attivo activ
attizzare aþâþa, înteþi, aprinde
atto apt, gest, act, acþiune, document, miºcare, fapta’
attore actor
attorno circa, aproximativ
attraente atra’ ga’ tor, seduca’ tor
attrappare captura, lua (se ~), prinde, pune mâna pe
attrarre atrage
attrattiva atracþie, momeala’ , nada’ , atracþie, farmec, ispita’
attraversare traversa, stra’ bate
attrazione atracþie
attrezzo unealta’ , scula’ , instrument
attribuire atribui
attrito frecare
attuale actual
attualmente prezent (în ~), acum
attuare efectua, îndeplini
audace îndra’ zneþ, temerar, cuteza’ tor
audacia cutezanþa’ , îndra’ zneala’
aumentare ma’ ri, spori, creºte, ridica
aumento creºtere
aurora aurora’ , zori [n.]
Austria Austria
autobus autobuz
automa automat
automobile automobil, autoturism, maºina’
autore scriitor
autorizzare autoriza
autorizzazione autorizare, autorizaþie
autostrada autostrada’
autunno toamna’
avallo aval
avambraccio antebraþ
avantieri alalta’ ieri
avanzare avansa, înainta, gra’ bi, întinde
avaro avar, zgârcit
avena ova’ z
avere avea; avut
aviatore aviator
avidità aviditate, la’ comie
avido lacom, nesa’ þios, avid
avuto avut
avveduto circumspect, înºtiinþat
avvenire surveni, întâmpla
avventare arunca, avânta (se ~), lansa
avventura aventura’
avversario duºman, adversar
avvertenza pa’ rere, aviz, opinie
avvezzare obiºnui (se ~)
avvezzo obiºnuit
avvicinamento apropiere
avvicinare apropia
avviso anunþ
avvitare înºuruba
avvocato avocat
avvolgere înfa’ ºura
avvoltare întinde, bandaja, avea erecþie, încorda
avvoltoio vultur
azienda conducere, administraþie
azione acþiune
azzardare hazarda (se ~), aventura (se ~)
azzardo ºansa’ , întâmplare, noroc, hazard
azzeccare ghici
azzurro albastru, albastru deschis, azuriu
babbo tati, tata, papa
bacca golf [geo.]
baccano vacarm, ga’ la’ gie, zgomot
bacchetta nuieluºa’ , bagheta’
bacherozzo vierme
baciare sa’ rutare, sa’ ruta (se ~), sa’ ruta, îmbra’ þiºa (se ~)
bacino(os) vailing, lighean, bazin
badessa abaþie
badile cazma
baffo mustaþa’
baffuto musta’ cios
bagaglio bagaj
baggeo imbecil, tembel, tâmpit
bagnare umezi, muia, sca’ lda, ancora, uda
bagno baie
balaustrata balustrada’
balena balena’
baleno tra’ snet
balla glonþ, balot, minge
ballata balada’
balocco juca’ rie
balordo prost, ºoric
balsamo balsam
balzare sa’ lta, tresa’ lta, sa’ ri
balzo sa’ ritura’ , salt
bambino copil
bambola teatru de marionete, marioneta’ , pa’ puºa’
bambù bambus
banana banana’
banca banca’
bancario bancar
banchetto ospa’ þ, banchet
banchiere bancher
banda banda’ , pelicula’
banderuola persoana’ nestatornica’ [fig.], girueta’ , sfârleaza’
bandito bandit
baracca baraca’
barbabietola sfecla’
barbagianni bufniþa’
barca barca’ , barca’ , nava’ , vapor, ambarcaþiune
barocco baroc
barra bara’
barricata baricada’
barriera obstacol, bariera’
baruffa caft, înca’ ierare
basare întemeia (se ~)
basculla bascula’ , cântar
base baza’ , principiu, temelie
basilico busuioc
bassezza josnicie
basso bas, jos, jos (de ~), josnic, inferior, jos cu
basso ventre abdomen, burta’
bastare suficient (a fi ~), ajunce, fi suficient
bastimento vas [mar.], vapor
bastonare cioma’ gi
bastone undiþa’ , ciomag, baston, ba’ þ, baston, baton
battaglia lupta’ , ba’ ta’ lie, lupta’ , ba’ ta’ lie
batteria baterie, baterie, acumulator
battesimo botez
battezzare boteza
battito ba’ taie, pulsaþie
battuta izbitura’ , lovitura’ , ºoc
baule valiza’ , cufa’ r
bava bale [pl.]
beatitudine pla’ cere, extaz, beatitudine, fericire, fericire
becco þap, cioc, plisc, vârf
beffardo zeflemist, ironic
bega gîlceava’ , cearta’
Belga belgian
Belgio Belgia
bella frumoasa’ , buna’ , iubita’ , ibovnica’ [pop.]
belle arti arte frumoase, bele-arte
belletto fard
bellezza frumuseþe
bellicoso ra’ zboinic [adj.], belicos
bendare bandaja, întinde, avea erecþie, încorda
bendatura pansament, faºa’ , bandaj
bene bine, multe, mulþi, mult
benedire binecuvânta
benestante bogat
benevolo voluntar, amabil, amabil, amabil, prevenitor
benvenuto primitor
bere bea
berretto ca’ ciula’ , boneta’
bertuccia maimuþa’
bestemmia înjura’ tura’
bestia stupid, bestie, idiot, dobitoc, animal
bestiame vite
bestiolina gânganie
bettola cabaret
bevanda ba’ utura’
biancastro alburiu
bianchezza albeaþa’
bianco alb
biascia scuipat
biasimo blam, oprobriu
bibita ba’ utura’
biblioteca biblioteca’
bicchiere pahar, sticla’
bicicletta bicicleta’
bighellone gura’ -casca’
bigio gri, cenuºiu
biglietto bilet
biglietto di banca bancnota’
bilancia cântar
bilancio bilanþ
bilia bluza’ , halat
biondo blond, ba’ lai
bisogna munca’ , treaba’ , corvoada’
bisognare cuveni (se ~), trebui
bisogno necesitate, nevoie
bistecca friptura’
bizza capriciu
bizzarro straniu, bizar, ciudat
blaterare bate apa-n piua’ , fleca’ ri, tra’ nca’ ni
blu albastru
blusa halat, bluza’
bocca va’ rsare [hidr.], gura’
boccale borcan
boccetta sticla’
bollente fierbinte, clocot (în ~), clocotit
bollire fierbe
bolo bol, castron
bomba bomba’
bombardamento bombardament
bondiola salam
bontà buna’ tate
borbottare morma’ i, mârâi, bomba’ ni, groha’ i
boria morga’ , trufie
borioso la’ uda’ ros
borsa sacoºa’
boscaiolo þapinar
boschetto arbust
bosco pa’ dure, pa’ dure, codru, codru, lemn
boscoso împa’ durit
bottaccio ecluza’
bottiglia sticla’
bottone nasture, buton
bove bou
bovini vite
braca pantaloni scurþi, chiloþi [pl.], budiga’ i [pop.]
braccio braþ
brace ta’ ciune
bramosia cupiditate, aviditate, la’ comie
branca gheara’
branco turma’
brandello zdreanþa’ , fâºie, bucata’
breve scurt
briaco beat
briccone ºtrengar, tica’ los, bandit
briciola firimitura’
brillo cenuºiu, gri
brio verva’
broglio intriga’
brontolare groha’ i, morma’ i, bomba’ ni, mârâi
brullo gol [nud], dezbra’ cat
bruma iarna’
bruno brun
brusco greu, aspru, grosolan
brutalità violenþa’
brutto urât [adj.], hâd
bubbolo banc, gluma’
buca troaca’ , ga’ ura’
bucare ga’ uri
buco ga’ ura’ , troaca’
bue bou
buffo ridicol
bugia minciuna’
bugiardo mincinos
buona sera buna’ seara
buongiorno buna’ ziua, ziua buna’ [pop.]
buono bun, bine
burattino pa’ puºa’ , paiaþa’ , marioneta’ , marioneta’ , fantoºa’
burla gluma’
burlone om neserios, poznaº, farsor
burro unt
buscare ca’ uta
busillis greutate, dificultate
busta plic
buttare azvârli, arunca
cacca rahat
caccia vâna’ toare
cacciagione vânat [n.]
cacciatore va’ na’ toare
caccola rahat
caduta ca’ dere, pra’ buºire
caffé cafea, bar
cagionare stârni
cagna ca’ þea
cagnara zgomot, vacarm, ga’ la’ gie
calare la’ sa în jos, sca’ dea, coborî
calca mulþime
calcagno toc (de pantof), ca’ lcâi, talon
calcare calcar
calce var
calcestruzzo beton
calciatore fotbalist
calcina piuliþa’ (de laborator), mortar
calcio fotbal
calco mulaj, mulare, turnare (în forma’ )
caldo cald
caligine ceaþa’ , ceaþa’
callotta capac
calma liniºte, ta’ cere
calmare liniºti, potoli, calma
calmo rânge rece
calore înfla’ ca’ rare, ardoare, pasiune
calunniare bârfi, calomnia, defa’ ima, vorbi de ra’ u (pe cineva)
calza jos (de ~), jos, josnic, jos cu, bas, inferior
calzatura pantof, înca’ lþa’ minte
calzoni pantalon
cambiare schimba
cambiare casa muta (se ~)
camera da letto dormitor
camerata amica’ , prieten, tovara’ ºa’ , amic, prietena’
camicia ca’ maºa’
camminare marge, îndrepta (se ~), ca’ lca, umbla
cammino drum
campagna þara’ , þinut [n.]
campione campion
cancellare ºterge
cane dula’ u, câine
canestro coº
canna undiþa’ , baston
cannocchiale ochelari
cansare feri, evita
cantare cânta
canzonatura batjocura’ , ironie, zeflemea
capace stare (în ~), valid, competent, sa’ na’ tos
capanna coliba’
capello fir de pa’ r
capelluto pa’ ros, flocos
capire pricepe
capitale capital
capitolare capitula
capo ºef, lider
capoccia conduca’ tor, ca’ petenie
capogiro vertij, ameþeala’
caporione(révolte) ca’ petenie, conduca’ tor
capovolgersi ra’ sturna
cappello pa’ la’ rie
cappuccio gluga’ , capuºon
capra capra’
capriccio capriciu
caprone þap
carabina puºca’
caraffa carafa’
carambolo carambolaj, ciocnire (între maºini)
caramella zaha’ r ars, caramel, bomboana’
carattere semn grafic, caracter
caratteristico caracteristic
carbonchio rubin
carcere puºca’ rie, închisoare, temniþa’
carciofo anghinare
cardinale cardinal
carestia foamete
carezzevole mângâind, dezmierdând
caricare acuza, accentua, învinui, scoate în relief
caricatura caricatura’
carino agreabil, pla’ cut [adj.], dichisit, frumos, cochet
carne scaun, carne
carneficina ma’ cel, masacru
caro drag, costisitor, scump, scump
carota morcov
carovana caravana’
carpine farmec
carpire capta, smulge
carreggiata strada’
carriera cariera’
carro vahicul, maºina’
carrozzeria caroserie
carta document, hârtie
carta geografica carnet, carte de vizita’
cartastraccia hârþoaga’ , hârtie fa’ ra’ valoare
cartella ghiozdan
cartellino inscripþie, anunþ, panou (cu o inscripþie)
cartello anunþ, panou (cu o inscripþie), afiº, inscripþie
cartoccio sac, toc (pentru ochelari)
cartuccia cartuº
casa gospoda’ rie, casa’ , menaj, familie, ca’ snicie
cascata cascada’
casella despa’ rþitura’ , pa’ tra’ þel
caso che de [conj. cond.]
caso contrario(in) altfel, altminteri, daca’ nu, caz contrar (în caz~)
catasta gra’ mada’ , morman, morman, gra’ mada’
categoria lecþie, alerg
catenaccio za’ vor
cateratta ecluza’
cattivo mediocru, ra’ uta’ cios, ra’ u, prost [calitate], ra’ u
cattura captura’
caucciù cauciuc
cavalletta la’ custa’
cavallo cal
cavità vizuina’ , peºtera’ , cavitate, bârlog
cavo gol (pe dina’ untru), ga’ unos
cavolfiore conopida’
cavolo varza’
ceco ceh
cedere ceda
ceffo mutra’ , bot
ceffone palma’ [lovitura’ ]
celia gluma’
centenario veac, epoca’ [fig.], secol
centesimo galben, cent
cento cent, suta’
centro oraº, ora’ ºenesc, urban
ceppo trunchi
cerbiatto pui de ca’ prioara’
cercare ca’ uta
cerchia cerc, circumferinþa’ , hora’ , cerc
cerino chibrit
certamente sigur [adv.], desigur, îndoiala’ (fa’ ra’ ~)
cerva ca’ prioara’
cervice ceafa’
cesto coº (împletit), coº
cetriolo castrevete murat
che s-, ca’ , ce, care, sa’
ché întrucât, fiindca’ , deoarece, deoarece, pentru ca’
chepì chipiu
chi cine
chi sa poate [adv.], pesemne, probabil [adv.]
chiacchiera vorba’ rie, tra’ nca’ neala’
chiacchierare fleca’ ri, bate apa-n piua’ , tra’ nca’ ni
chiamare chema, apela
chiappa luare
chiara albuº [de ou]
chiarezza luminozitate
chiasso ga’ la’ gie, vacarm, zgomot
chiavistello za’ vor
chicca bomboana’
chiedere întreba, cere
chilo kilogram
chilometro kilometru
china panta’
chiocciola melc
chiodo cui [n.], nit
chitarra ghitara’
chiudere închide
chiuso închis
ciabatta papuc, catârca’
ciao salut
ciarlare fleca’ ri, tra’ nca’ ni
cibo aliment
cicca chiºtoc (de þigara’ )
cicerone ca’ la’ uza’ , ghid, îndruma’ tor, îndreptar
cieco orb
cielo cer [n.]
ciglia geana’
ciglio geana’
cigno leba’ da’
cimurro muci [pl.]
Cina China
cincia piþigoi
Cinese chinez
cinghiale mistreþ
cinico cinic
cinquanta cincizeci
cinque cinci
ciò acesta, acest
ciocco buºtean
cioccolata ciocolata’
cipolla ceapa’
circa jur de (în ~), cam, aproximativ, circa
circolo cerc
circospetto prudent
circostanza situaþie, stare, poziþie
circuito sistem
citrullo castrevete murat, prost
città oraº
cittadino ceta’ þean
civettuolo elegant, cochet, dichisit
civiltà cultivare, cultura’
coda coada’
codesto acesta, acest, asta, a’ sta, acest, a’ sta
cogliere pune mâna pe, captura, captura, lua (se ~), culege
cognata cumnata’
cognato cumnat
collaborazione ajutor
collina colina’ , colina’ , deal
collisione izbitura’
collo gât, beregata’ , gâtlej, guler
colloquio interviu, întreþinere
collottola ceafa’
colonna coloana’ , columna’
colossale monstru
colpa blam, oprobriu
colpo lovitura’ , izbitura’ , ºoc
colpo di fortuna chilipir, noroc chior, pleaºca’
coltello cuþit, cuþit
coltivare cultiva
coltura cultura’ , cultivare
comando ordin
combattimento lupta’ , ba’ ta’ lie, ba’ ta’ lie, lupta’
combustìbile inflamabil
come ca, cum
come se de [conj. cond.]
comico amuzant, distractiv, hazos, hazos, caraghios
cominciare demara, porni, debuta, începe, începe
commerciante comerciant
commiato concediu
committente cumpa’ ra’ tor, client
commovente emoþionant
commozione emoþie
commuovere emoþiona, afecta, tulbura
compagna tovara’ ºa’
comparire apa’ rea, pa’ rea
compassione plângere, geama’ t, reclamaþie, vaiet
compatto masiv
compendio extras
compiacente înþelega’ tor, binevoitor, conciliant
compianto pa’ rere de ra’ u
compiere face (pâna’ la capa’ t), îndeplini
compilare grupa, tria, selecþiona, alege, sorta
compleanno aniversare, zi
complesso împreuna’
completo plin
compra cumpa’ ra’ tura’
comprare cumpa’ ra, procura, achiziþiona
compratore client, cumpa’ ra’ tor
comprendere pricepe
comprensione pricepere
con prin, cu, cu, ajutorul (cu ~)
concatenamento consecinþa’ , rezultat [n.], suita’ , alai, urmare
concedere aproba, conferi, armoniza, acorda, potrivi
conceria ta’ ba’ ca’ rie
concernere privi, interesa, referi
conchiglia cochilie de scoica’
concludere conchide
concordia armonie
condire condimenta, asezona
condurre administra, gospoda’ ri
confessare recunoaºte
confessione ma’ rturisire
confidenza familiaritate
congelare congela
congiuntivo subjonctiv
congruo convenabil
coniare prelucra metale la cald, fa’ uri, na’ scoci, falsifica
coniglio iepure [de casa’ ], iepure (de casa’ )
coniuge soþ, soþ
conoscente prieten, amic
conoscere cunoaºte
consacrare consacra, destina, închina, fa’ ga’ dui
conseguentemente apoi, dupa’ aceea, atunci
conseguenza consecinþa’ , rezultat [n.]
conseguire urma’ ri, urma
consolazione bucurie, pla’ cere
consorte soþ, soþ
consueto obiºnuit [adj.]
consunto distrus
contadino þa’ ran
contegno menþinere
contenere închide din nou
contentezza fericire, pla’ cere
contesa cearta’ , gîlceava’
conto adunare [mat.]
contorno garnitura’
contrada þinut [n.]
contraddire contrazice
contrassegno semn, urma’ , pecete
contravvenzione amenda’
contro împotriva
controllo sta’ pânire
contusione vâna’ taie
convalescenza convalescenþa’
convenevole convenabil
convenire hota’ rî, cuveni, corespunde, conveni
conversazione conversaþie, întreþinere, interviu
conversione conversiune, convertire
convertire converti, transforma
convincente convinga’ tor
convocare convoca
convoglio alai, convoi, cortegiu
coordinazione coordonare
coperta husa’
coperto acoperit; tacâm
copertone prelata’ , husa’ , coviltir
copia copie
copiare reproduce, copia
copioso copios
coppetta ventuza’
coprire acoperi
corallo ma’ rgean, coral
corda frânghie, ºtreang, coarda’ , funie
cordone ºiret [n.], ºnur
cornacchia cioara’
cornamusa cimpoi
cornetto trompeta’ , cornet de hârtie
corno corn [zool.]
corona coroana’
corpo trup, corp
corporale corporal, trupesc
correggere ajusta, potrivi
corrente curent, actual, prezent, ºuvoi, cadou
correre alerga, fugi
corriera autobuz, diligenþa’
corrispondere replica, corespunde, ra’ spunde
corsia trecere, pasaj
corso alerg, bulevard
corteccia scoarþa’
cortese prevenitor, amabil, amabil, gentil, dra’ guþ, amabil
corto scurt
corto circuito scurtcircuit
corvo corb
cosa lucru, întreprindere, caz, fapt, chestiune, treaba’
cosciotto pulpa’ (de berbec)
così astfel, aºa, aºa cum, tot aºa, ca ºi
coso ma’ ga’ oaie, dra’ cie, chestie
costa bord [mar.], mal, margine, coasta’
costare valora, costa, merita
costato latura’
costì acolo
costitutore fondator
costo preþ, cost
costoso scump, scump, drag, costisitor
costruire edifica
costumanza obicei, deprindere, obiºnuinþa’
costume tradiþie, moravuri, datina’ , obicei
cotogna gutuie
cotogno gutui
cotto copt, pra’ jit, fiert, coace (se ~)
cova clocire
covile bârlog, vizuina’
covo vizuina’ , bârlog
covone jerba’ , snop
creanza educaþie
creazione creaþie
credenza credinþa’
credere crede
credibilità autenticitate
credito credit, stima’
crema crema’ , smântânâ
crepaccio crevasa’ , cra’ pa’ tura’
crepuscolo apus
crescente crescând, semiluna’ , corn [alim.]
crescere creºte
creta argila’
criminale criminal
crimine crima’ , omor
criniera coama’
crisi criza’
cristallo cristal
criticare dezaproba, reproºa, bubui, certa, dojenimârâi
critico critic (de arta’ ), critic (literar)
crocchiare sfa’ râma între dinþi, ronþa’ i, schiþa, cronþa’ ni
croce cruce
crociata ra’ spântie, cruciada’ , ra’ scruce
crocicchio intersecþie, ra’ scruce, ra’ spântie
crociera croaziera’
crocifisso crucifix, cruciuliþa’ , troiþa’
crollo surpre, pra’ buºire
crosta coaja’ , scoarþa’
crudele cumplit, crud [violent], sângeros, feroce
crudo crezut; crud, podgorie
cubo cub
cucchiaio lingura’ , lingura’
cucco preferat
cuccù cuc
cucina buca’ ta’ rie
cucinare face mâncare, ga’ ti
cucire coase
cuculo cuc
cuffia boneta’ , gluga’ , capuºon, ca’ ciula’
cugina veriºoara’
cugino va’ r
culla leaga’ n
culmine vârf, pisc
culto religie, cult
cultura cultivare, cultura’
cumulo masa’ , cantitate mare, bucata’
cuneo colþ
cuocere arde, fierbe, coace
cuoco buca’ tar
cuoio piele (ta’ ba’ cita’ )
cuore inima’
cupido lacom, rapace, hra’ pa’ reþ
cura grija’ , atenþie, îngrijire
curato preot
curioso curios
cuscino perna’
da de la, de [prep.], dinspre, de la, în, are
dado zar
dalla de la, dinspre, de la, de [prep.]
dappertutto aiurea, peste tot, pretutindeni
dappoco incapabil, incompetent
dappoi dupa’ ce, dupa’
dapprima prim, primul
dare da
data dat[
datare data
dattero curmala’
davanti odinioara’ , alta’ data’
davvero într-adeva’ r, adeva’ rat (cu ~)
debilitare sla’ bi, diminua
debito datorie
debitore debitor, datornic
debole slab, mic, putere (fa’ ra’ ~), moale, laº, debil
debolezza sla’ biciune
decade decada’
decadenza decadenþa’
decadere declina, refuza, sca’ dea, sla’ bi, deca’ dea
decennio deceniu
decesso moarte, deces
decidere hota’ rî, decide
decimare decima
decisione oprit, hota’ râre administrativa’ , arestat, hota’ râre
declinare refuza, sca’ dea, sla’ bi, declina
declivio declin, panta’
decollare decola, dezlipi
decomporre descompune
decoro funcþie înalta’ , atitudine demna’ , demnitate
dedica dedicaþie
dedicare dedica, închina
deficiente tembel, tâmpit, imbecil
definire defini
deformare deforma, urîþi
defunto ra’ posat [n.]
delfino delfin
deliberare hota’ rî, decide
deliberazione oprit, arestat, hota’ râre administrativa’ , moþiune
delicatezza delicatesa’ , elicateþe
delizioso savuros, pla’ cut [adj.], delicios, agreabil, gustos
della de la, de [prep.], dinspre
deludere dezama’ gi, decepþiona
delusione decepþie
denaro moneda’
dente ma’ sea, dinte
dentro îna’ untru, interiorul (în ~), în
deplorare regreta
deretano înapoi
descrivere descrie
designare însemna, indica, marca
desolato ra’ va’ ºit, pustiit, devastat
destinatorio destinatar
destino soarta’ , destin
destro dibaci, îndemânatic
detenere deþine
detenuto deþinut
detenzione deþinere, arestare, detenþie
detestare detesta
detonazione explozie, detonare
detrazione reducere [comerciala’ ]
detrimento paguba’ , dauna’ , prejudiciu
dettagliare relata în ama’ nunt, detalia
dettaglio detaliu, ama’ nunt
dettare dicta
dettatura dictare
detto vorba’ , cuvânt, bilet
deviazione abatere, deviaþie, deviere
devozione devoþiune, evlavie, cucernicie
di dinspre, în, ca’ , sa’ , ce, care, s-, de [prep.]
di più mai mult
dialetto dialect, grai popular
dialogo dialog
diametro diametru
diario ziar, cotidian, jurnal
diavolo drac, diavol
dibattito dezbatere
dicembre decembrie
dichiarare declara
diciannove noua’ sprezece
diciasette ºaptesprezece
diciotto optsprezece
dieci zece
dieta regim (alimentar), dieta’
dietro înapoi
difendere apa’ ra (a ~), interzice
difesa apa’ rare
difetto lipsa’
difettoso ra’ u [calitate]
differente neînþelegere
differenza diferenþa’
difficile dificil, anevoios, greu
difficilmente anevoie, dificil [în mod ~], greu (cu ~)
difficoltà greutate, dificultate
diffidente neîncreza’ tor, suspicios, ba’ nuitor
diffusione difuziune
diga za’ gaz, dig, baraj
digerire digera, mistui
digiuno abþinere de la mâncare
digradamento degradare
digradare strica, înjosi, deteriora, degrada
dilaniare sfâºia, rupe
dilazione termen, amânare, ra’ stimp
dilettante diletant, amator
dilettevole amuzant, caraghios, hazos, distractiv, hazos
diligenza diligenþa’
diluire dilua
diluvio inundaþie mare, potop
dimagrare sla’ bi
dimensione ma’ rime, dimensiune
dimenticanza uitare
dimenticare uita
diminuire diminua, micºora, sca’ dea, descreºte, reduce
diminuzione reducere, diminuare, micºorare
dinanzi faþa’ (prin ~)
dio zeu
dire spune, zice
direttamente neîntârziat, imediat, imediat, numaidecât, îndata’
diretto direct
dirupo gol [n.], pra’ pastie, ha’ u, neant
disaccordo neînþelegere, dezacord
disadatto inapt, incapabil
disagio greutate, jena’ , sfiala’
disapprovare reproba, dezaproba
disavventura întâmplare nepla’ cuta’ , peripeþie, nenorocire
discaricare desca’ rca
discorrere stârni
discrepanza neînþelegere, dezacord
disegnare desena
disegnatore desenator
disegno desen
disfacimento nimicire, distrugere
disfare desface
disfatta înfrângere
disgrazia nenorocire, nefericire
disgusto dezgust
disimpacciare debarasa, descotorosi (se ~)
disinvoltura singuranþa’ , tupeu, aplomb
disonestà necinste
disonesto necinstit
disonore ruºine
disotto dedesubt
dispari impar, soþ (fa’ ra’ ~)
disporre instiga, incita
disposto voluntar
distacco detaºare
distesa strat, faþa’ de masa’ , pînza’ de apa’
distinguere decerna, acorda, conferi
distinta lista’
distruggere distruge
distruzione distrugere, nimicire
disturbo jena’ , sfiala’ , preocupare, greutate
disuguaglianza inegalitate
disumano inuman
disusato desuet, demodat, învechit
disutile nefolositor, inutil
dito deget
divenire deveni
divertente hazos, caraghios, hazos, distractiv, amuzant
divertimento gluma’
divertire distra, amuza
dividere diviza
divieto interzis, interzice (el ~), apa’ rare
divisa lozinca’ , deviza’
divisione partaj, împa’ rþeala’
dizionario dicþionar
documento document
dodici doiºpe [pop.], doisprezece
dolce dulce
domandare cere, întreba
domani mâine
domenica duminica’
domestica buna’
domicilio domiciliu
dominare sta’ pâni, sta’ pâni
dondolare ama’ gi, lega’ na
donna doamna’
donnola neva’ stuica’
dopo dupa’ ce, dupa’
dopodomani poimâine
doppio dublu
dormire dormi
dosso dos, ºezut, cur [vulg.], spate, cârca’
dotare dota
dottore doctor, doctor, medic
dove unde
dovere cuveni (se ~), fi nevoie, trebui
drizzare redresa
due doi, doua’
duna duna’
duplicare reproduce, copia
durabile durabil
durante timp de, timpul (în ~), timp ce (în ~)
durata durata’ , ra’ stimp
ebbro beat
ebdomadario sa’ pta’ mânal
eccezionale extraordinar
economico economic
edificare edifica
edificio bastiment, cla’ dire, imobil
editore editor
educatore educator
educazione educaþie
efferatezza cruzime
effetto rezultat [n.], acþiune, efect
effettuare efectua, îndeplini
efficace eficace
efficienza eficienþa’
elementi rudimente
elemento element
elenco lista’ , palmares
elevatore lift, ascensor
elevazione îna’ lþime, altitudine, îna’ lþime
elice elice
elicottero elicopter
eliminare elimina, suprima, suprima
eloquio stil
embrione embrion
emendare amend, modifica, îmbuna’ ta’ þi
emendazione ameliorare, îmbuna’ ta’ þire
emettere emite
emicrania migrena’
emigrante emigrant
emigrazione emigrare, expatriere
eminenza colina’ , proeminenþa’ , colina’ , eminenþa’ , deal
emisfero emisfera’
emissario emisar
emissione emisiune, emisie, emanare
emorragia hemoragie
emozione emoþie, tulburare
enimma enigme
enormità absurditate, enormitate
ente exista, fi, firma’ , companie [business]
entrata întoarcere, intrare
entratura intrare
equivoco echivoca’
erariale prestaþie
erba gazon, iarba’
erede moºtenitor
eredità ereditate
ereditare moºteni
ereditario ereditar, înna’ scut
ereditiero moºtenitor
ergastolo ocna’
ergere ridica
ergostolano ocnaº
eroe erou
erpice grapa’
esagerazione extravaganþa’
esame verificare
esca momeala’ , nada’ , ispita’ , atracþie
escavazione scotoceala’
esclusiva monopol
esercente comerciant
esercitare practica, exersa, obiºnui
esercito oaste, oºtire, armata’
esigenza reclamaþie, cerere, revendicare
esile grindina’ , svelt, slab, subþire, zvelt
esiliare proscrie, exila, izgoni, ostraciza
esistere supravieþui, exista, afla (se ~), fi, afla (se ~)
esitante ezitant, ºova’ itor
esitare ºova’ i, ezita
esitazione ºova’ iala’ , ezitare
esordiente debutant, începa’ tor
esordire debuta, începe
esosità cinism, neruºinare
espandere ra’ spândi, propaga, va’ rsa
espatriare emigra, expatria (se ~)
esperimentare proba, încerca
esplodere exploda, izbucni
espurgazione cura’ þire
essenziale necesar, trebuincios, esenþial
essere disposto voluntar
essi ei [pron.]
esso el
estate fost
estero stra’ in
estetico estetica’
estimare stima
estinguersi muri, deceda, da ortul popii, ra’ posa, ra’ posa
estinzione stingere, dispariþie, extincþie
estirpare extirpa
estrarre scoate, extrage
estratto extras
estremamente extrem de
estremità extremitate
estremo extrem
estrinsecare manifesta
estro imaginaþie, fantezie, geniu, capriciu
estroso capricios
esuberante exuberant, expansiv
esultare exulta, jubila
età era’ , etate, vârsta’ , ev
eterogeneo eterogen
evacuare goli, deºerta, vida
evasione fuga’
eventuale posibil
evitare evita, feri
fabbisogno necesar, trebuincios
fabbrica fabrica’ , uzina’ , cla’ dire, construcþie, fabrica’
fabbricante fabricant
fabbricare inventa, fabrica, scorni
fabbro potcovar, fierar
faccenda chestiune, chestie, fapt, lucru, afacere, treaba’
faccia faþa’
facciata faþada’
facile uºor, uºoara’ , facile
facilità aptitudini, uºurinþa’
facilmente uºor [adv.]
facinoroso criminal
facoltà posibilitate, facultate [univ.]
facoltativo facultativ
facoltoso bogat
faggio fag
fagiano fazan
faina dihor
falcidia reducere, reducere [comerciala’ ], diminuare
falcidiare sca’ dea, descreºte, diminua, reduce, micºora
falla fuga’
falsificare falsifica, plastrografia
falsificatore falsificator
fama glorie, celebritate, renumita’
fame foamete, foame
famiglia familie, gospoda’ rie, ca’ snicie, menaj, familie
familiare obiºnuit cu, familiar
famoso vestit, faimos, celebru, faimoasa’ , faimos, renumit
fanatico fanatic
fanciullo copil
fandonia gluma’ , banc, minciuna’
fango noroi, vaza’ , vas
fantasia fantezie, imaginaþie, extravaganþa’ , capriciu
fantasma stafie, fantoma’
fantastico fantastic
fantino jocheu
fantoccio fantoºa’ , om de paie, marioneta’
fantomatico virtual, imaginar, nereal, ireal
far valere afirma
fardello pachet
fare maniera’ , fel, face
farina fa’ ina’
farneticare avea halucinaþii, halucina, aiura, delira
fasciatura bandaj, faºa’ , pansament
fascio ma’ nunchi, fascicul, lega’ tura’ , fascie
fascismo fascism
fastidio necaz, supa’ rare, preocupare, plictiseala’
fastoso fastuos, luxos
fata zâna’
fata morgana himera’ , iluzie, miraj
fatica extenuare, osteneala’ , oboseala’
faticare osteni, obosi
faticoso obositor, penibil, extenuant
fatto face, fa’ cut, caz, treaba’ , întreprindere, chestiune
fattorino mesager, sol [mesager], trimis [n.]
fattura fel, mod
fauci mutra’ , bot
fausto fericit
favellare vorbi
favolosamente formidabil
favoloso fabulos
fazione grup, facþiune
fazzoletto basma, batista’ , batic
febbraio februarie
fede credinþa’ , certitudine, convingere
fegato ficat
felce feriga’
felicità pla’ cere, fericire
felpa pluº
femmina femeie, femela’ , soþie
feria celebrare, sa’ rba’ toare, festival
ferie concediu
ferire ra’ ni
ferita rana’
ferito ra’ nit, jignit
fermata staþie
feroce feroce
ferraio fierar, potcovar
ferro fier
fesso bleg
festa festival, sa’ rba’ toare, celebrare
fettuccia panglica’
fiaba fabula’
fiacca lenevie, lene, trînda’ vie
fiamma flaca’ ra’
fiammifero chibrit
fiancheggiare apa’ sa, sprijini
fiaschetteria cabaret
fiasco sticla’
fiatare respira
ficcanaso indiscret
fidanzato pretins
fienile hambar
fieno fân
fiero mândru
figlia fata’ , fiica’
figliastra nora’
figliastro ginere
figlio fiu
film film
filtro filtru
finchè atât cât
finestra fereastra’
finimento ham
finire sfârºi, termina, încheia
fino pâna’ la, pâna’ ce, pâna’
fioccare ninge
fiocina harpon
fionda fronda’ , praºtie
fioraliso alba’ strea
fiore floare
firmamento cer [n.]
firmare semna
fischiare ºuiera, fluiera, huidui
fischio fluier [de arbitru/poliþist]
fissare fixa
floscio domol, blând, apatic, moale, bleg
fluire curge
focolare vatra’
focoso darnic, generos, magnanim, ma’ rinimos, vehement
fodero furou
foggia fel, mod, mod, moda’
foglia foaie, frunza’
folto ha’ þiº, des, dens, desiº, gros
fondare înfiinþa
fondatore fondator
fondazione fundaþie
fondere topi
fontana fântâna’
fonte sursa’ , izvor
foraggio nutreþ, furaj
forame troaca’ , ga’ ura’
forbire cura’ þa
forca furca’
forchetta furculiþa’
foresta codru, pa’ dure
forestiere stra’ in
forgiare na’ scoci, forja, fa’ uri, prelucra metale la cald
formale categoric, formal, precis, forma’ (de ~)
formalità formalitate
formare forma, alca’ tui, constitui
formica furnica’
formula formula’
formulare formula
fornace vâlva’ taie, foc mare, arºiþa’
fornaio brutar
fornire livra, da, procura, furniza, aproviziona
forse probabil [adv.], pesemne, poate [adv.]
fortezza forta’ reaþa’
fortificazione fortificaþie
fortunatamente fericire (din ~)
foruncolo furuncul
forza tra’ iasca’ (sa’ ~), constrânge, putere
foschia ceaþa’ , ceaþa’
fossa puþ, groapa’ , fosa’
fossato ºanþ
fosso ºanþ
fotocopiatrice xerox
fra dintre, mijlocul (în ~), printre, din
fradicezza umiditate
fragile fragil, delicat
fragola freza’ , fraga’ , fra’ guþa’
francamente ºelau (pe ~), sincer (în mod ~), deschis
francare franca, timbra, elibera
francese francez, franþuzesc
Francia Franþa
frangente greutate, dificultate
frate ca’ luga’ r
fratello ca’ luga’ r, frate
frattura ruptura’ , fractura’
frazione fracþiune, extremitate, fracþie
freccia sa’ geata’
fregare freca (se ~)
frequenza frecvenþa’
freschezza ra’ coare, prospeþime
fresco cheltuieli
fretta graba’
frettoloso presat, insistat, stors, apa’ sat, gra’ bit, zorit
friggere frige
frivolo frivol, vanitos, înfumurat
frizione fricþiune
frollo ramolit
frombola fronda’ , praºtie
fronte frunte
frontiera hotar, frontiera’
frotta grup, grupa’ , mulþime
frugare face sa’ pa’ turi arheologice, scotoci
frumento grâu
frusta bici
fucile puºca’
fuga fuga’ [muz.], fuga’
fuggente fuge (care ~), fugind
fulgente stra’ lucitor
fuliggine funingine
fulmine tra’ snet
fumare fumega, fuma
fumatore fuma’ tor
fumo fum
fune coarda’ , frânghie, funie, ºtreang
funebre funebru
funzionare muncimunci, lucra, funcþiona
funzionario funcþionar
funzione rol
fuoco foc
fuori afara’
furbo ºiret [adj.], ºmecher
furia harpie, furie
furioso mânios, furios
furto zbor
fusione topi, fuziune
fuso fus
futuro viitor
gabbiano pesca’ ruº
galeotto ocnaº
gallina ga’ ina’
gallo cocoº
gambero rac
gambero di fiume rac
gancio croºeta’ , cârlig, igliþa’ , ocol
ganzo sta’ pâna’ , iubita’ , ibovnic, amanta’ , amant
gara meci
garzone fecior, valet
gas gaz
gassosa sifon, apa’ gazoasa’
gattino pisoi
gatto motan
gazzetta cotidian, ziar, jurnal
gelare îngheþa, degera
gelo îngheþ [n.], ger
gelso dud
gemere geme, geme, va’ ita (se ~)
general general, universal
generalizzare generaliza
generazione generaþie, generare
genere fel, specie, gen
genero ginere, ginere
generosità generozitate, ma’ rinimie, magnanimie, da’ rnicie
gengiva gingie
geniale genial
genio geniu
genitori pa’ rinþi, rude
gennaio ianuarie
gentaglia da’ una’ tori [pl.]
gente lume
gentile dra’ guþ, convenabil, amabil, gentil
gentilezza amabilitate, gentileþe
geografìa geografie
geranio muºcata’ [bot.]
gergo argou
Germania Germania
germe germen, microb
gesto fapta’ , miºcare, acþiune, gest
gettare azvârli, arunca
gettone fisa’ , jeton
ghiacciaio gheþar
ghiacciato îngheþat
ghiaccio polei
ghiacciolo sloi de gheaþa’
ghiaia pietriº
ghianda ghinda’
ghiandaia gaiþa’
ghiotto mânca’ cios
ghirlanda ghirlanda’ , jerba’
ghisa fonta’
già deja
giacente za’ când
giacere za’ cea
giaggiolo gladiola’
giallo galben
giammai nicicând, niciodata’
Giappone Japonia
giardino gra’ dina’
ginnastica gimnastica’
ginocchio genunchi
giocatore juca’ tor
giocattolo juca’ rie, juca’ rie
giocoliere jongler
giocondo hazos, distractiv, hazos, amuzant, caraghios
giogo jug
gioiello ga’ teala’ , garnitura’ de pietre preþioase, podoaba’
gioioso voios, bucuros, vesel
giornalista gazetar, ziarist, jurnalist
giovane ba’ iat, tâna’ r, fla’ ca’ u, fecior, ins
giovedì joi
giracapo vertij, ameþeala’
giraffa girafa’
giubba vesta’ , haina’ ba’ rba’ teasca’
giudicare judeca
giudice judeca’ tor
giudiziario judiciar
giudizio judecata’
giugno iunie
giumenta iapa’
giunchiglia narcisa’ galbena’
giunco stuf
giungere întâmpla, ajunge, veni, sosi
giungla jungla’
giuocare juca, cînta (la un instrument), cânta, juca (se ~)
giuoco joc [n.], interpretare [muz.]
giurare înjura, jura
giuria juriu
giustamente drept cuvânt (pe ~), tocmai
giustizia dreptate, justiþie
giusto exact, just
glandola glanda’
goccia strop
goffagine stânga’ cie, neînemânare
goffo neîndemânatic, stângaci, stâng
gola þâþa’ [pop.], gât, gâtlej, gât
gomito cot
gomitolo(fil) ghem mic, pluton
gomma cauciuc
gonna fusta’
gracile grindina’
gradevole afabil, amabil, dra’ guþ, prevenitor, amabil, amabil
gradevolezza amabilitate, gentileþe
gradino umblet
gradire agrea, accepta, încuviinþa
gradito primitor
grado voinþa’ , voie
grado(in) competent, stare (în ~)
graffiare zgâria
gragnuola grindina’
gramaglia doliu
granaio hambar, pod [casa’ ]
granato grena, roºu-închis
granchio gafa’ , soþ (fa’ ra’ ~), greºeala’ grosolana’ , pocinog
grande mare
grandinare ca’ dea grindina
grandine grindina’
grano grâu
grano turco porumb, cucuruz [reg.]
grappolo ciorchine
grasso gras
gratella gra’ tar
gratitudine recunoºtinþa’
grattacielo zgârie-nori
grattare ra’ zui, ºterge, sca’ rpina
gratuito gratuit
grave greu
gravida plina’
gravidanza perioada’ de elaborare, sarcina’ , gestaþie
gravitazione gravitaþie
grazia farmec
grazie mulþumesc
Greco grec, grec, grecesc, elen
grembiale ºorþ
greppo taluz, povârniº
grettezza meschina’ rie
gretto strâmt
gridare striga, urla, zbiera
grido striga’ t
grigio gri, cenuºiu
griglia za’ brele, gra’ tar, gratii
grillo greier
grinfia gheara’
grinza pliu, fald
griotta viºina’
grippe gripa’
grondare curge ºiroaie, ºiroi, fi ud leoarca’
grossezza grosime, volum
grosso gros, mult, gras, des, corpolent, mare, gros, dens
grossolano grosolan, ordinar
grotta grota’ , vizuina’ , bârlog, peºtera’
grottesco grotesc
groviera ºvaiþer, caºcaval
gruccia cârja’
gruppo grup, grupa’
guado vad
guai nenorocire, nefericire, ghinion, nenoroc
guanto ma’ nuºa’
guardare privi
guardingo prudent
guari aproape deloc, foarte puþin
guarire ta’ ma’ dui, vindeca
guarnire orna, garnisi, înzestra, împodobi, împodobi, umple
guarnizione garnitura’
guastare strica (se ~)
guasto ra’ u [calitate]
guazzo ba’ ltoaca’
guerra ra’ zboi
guida ca’ la’ uza’ , îndruma’ tor, îndreptar, ghid
guidare ghida, ca’ la’ uzi, conduce, îndruma
gustare gustare, gusta
ibrido hibrid, corcit
identico identic, identica’
idioma cuvânt, vorba’ , vorbire
idiota idiot
idiotico prost
idoneo stare (în ~), capabil, competent, apt
idrogeno hidrogen
iena hiena’
ieri ieri
igiene igiena’ , higiena’ [arh.]
ignavia lene, trînda’ vie, lenevie
ilarità hilaritate
illeso teafa’ r ºi neva’ ta’ mat
imballaggio ambalaj
imbarazzo greutate, jena’ , sfiala’
imbarcare îmbarca (se ~)
imbecille imbecil, tembel, tâmpit
imbellettare machia
imbellettattura machiaj
imbevere îmbiba
imboccatura va’ rsare [hidr.], gura’
imbrattare murda’ ri, pa’ ta
imbriacare îmba’ ta (se ~)
imbroglione tica’ los, ºtrengar, bandit
imburrare unge cu unt
imitare reproduce, copia, maimuþa’ ri, imita
imitatore imitator
imitazione imitaþie
immaginario na’ scocit, fictiv, imaginar
immagine chip, imagine
immatricolare înregistra, înmatricula
immatricolazione înmatriculare
immediato imediat, instantaneu, neîntârziat, numaidecât
immigrante imigrant
immobile imobil, bloc [arhit.], imobil [adj.], nemiºcat
immobilizzare imobiliza, bloca]
immortale nemuritor
immunità imunitate
impaccare împacheta, ambala
impacciato sa’ rac, lipit pa’ mântului
impalancato palisada’ , gard de þa’ ruºi, za’ plaz
impallidire deveni livid, învineþi (se ~), înga’ lbeni, pa’ li
imparare afla, înva’ þa
imparentato înrudit
impari impar, soþ (fa’ ra’ ~)
impazienza nera’ bdare
impedimento dificultate, obstacol, piedica’
impedire intimida, deranja, sfii, jena, stingheri
imperatore împa’ rat
imperdonabile impardonabil, neiertat (de ~)
imperfetto nedesa’ vârºit, imperfect
impidocchiato pa’ duchios
impiego întrebuinþare
impietosire înduioºa
importante esenþial, fundamental
importanza importanþa’
importo urcând, crescând, montând, preþ, suind, premiu
importuno nepla’ cut, supa’ ra’ tor
imposta oblon, voleu
impotente neputincios, dezarmat
impoverire sa’ ra’ ci
impresa companie [business], firma’
impressionare impresiona
impressione efect, rezultat [n.]
impreveduto nepreva’ zut
improprio necorespunza’ tor, impropriu, greºit
improvvisare înjgheba, improviza
impuro necurat, impur
in spre, ca’ tre, la
inabile al lavoro invalid, incapabil, handicapat [n.], inapt
inadatto inapt, incapabil
inaspettato neaºteptat, nepreva’ zut
inatteso neaºteptat, nepreva’ zut, nepreva’ zut
incalzare ha’ rþui, urma’ ri îndeaproape
incandescente incandescent
incantare ra’ pi
incantevole pla’ cut [adj.], agreabil, savuros, gustos, delicios
incapace incompetent, incapabil, ineficace
incastrare îmbuca, potrivi
incauto imprudent, nesa’ buit
incertezza incertitudie, nesiguranþa’ , incertitudine
incespicare poticni (se ~), împiedica (se ~)
incessante neîncetat
inchiesta ancheta’
incidente accidenta
incidere întipa’ ri, grava
incisione gravura’
incisore gravor
inclinazione panta’ , înclinaþie [geom.], predispoziþie
includere include
incompiuta neterminat, neispra’ vit [adj.]
inconfessabile nema’ rturisit (de ~)
inconsueto ciudat
incontrare întâlni
incontro reuniune, reunire, adunare
increscioso supa’ ra’ tor, nepla’ cut
incrociare încruciºa, întreta’ ia, traversa
incrocio ra’ scruce, intersecþie, încruciºare, ra’ spântie
indebolire sla’ bi, diminua
indegno nedemn
indi apoi, dupa’ aceea
indicare ara’ ta, apa’ rea, indica, indica, ara’ ta
indimenticabile neuitat (de ~)
indiretto indirect
indirizzo precizie, îndemânare, adresa’ , abilitate
indiscreto indiscret
indiscutibile indiscutabil
indispensabile indispensabil
individuale individual
individuare repera
individuo ins, individ
indole caracter, semn grafic
indossatrice model, manechin
indovinare ghici
indovinello ghicitoare
indulgente indulgent
indulgenza indulgenþa’
industria industrie
inedito inedit
inefficiente ineficace
inerte inert
inesatto inexact
inestimabile inestimabil
inetto impropriu, greºit, necorespunza’ tor
infallibile infailibil
infame abject, josnic, infam
infastidire plictisi, agasa, enerva, contraria, supa’ ra
infatti adeva’ rat (cu ~), într-adeva’ r
infedele infidel, necredincios
infelice nenorocit, nefericit
inferiore inferior, jos (de ~), prost [calitate]
infermo infirm
infernale infernal
inferriata gratii, za’ brele
infestare devasta, pustii [vb.], na’ pa’ di, infesta
infezione infecþie
infiammare aprinde, aþâþa
infigardaggine trânda’ vie, lenevie, farniente
infiltrare infiltra
infimo minuscul, infim
infinità infinitate
influenza gripa’
influsso impact, ciocnire, ºoc
informare informa
informazione informaþie, informaþie
informe inform, fa’ ra’ forma’
infrangibile incasabil
infrazione infracþiune
ingegnere inginer
ingegno aptitudine, înclinaþie, înclinare, talent
ingegnosità invenitivitate, ingeniozitate
ingenuità candoare, naivitate
ingenuo prostuþ, naiv, candid, credul
inghiottire înghiþi
ingiuria insulta’ , injurie
ingiustizia nedreptate
ingiusto injust, nedrept
inglese englezeºte, englez
ingoiare crede, înghiþi
ingombrante voluminos
ingranaggio angrenaj
ingrandimento îngroºare, fotografie ma’ rita’ , extindere, ma’ rire
ingrandire dezvolta, ma’ ri, extinde
ingrassare îngra’ ºa (se ~)
ingrasso îngra’ ºa’ mânt
ingratitudine nerecunoºtinþa’ , ingratitudine
ingresso intrare, admitere
inimicizia ostilitate, aversiune, duºma’ nie
iniziare iniþia (se ~)
iniziato adept
inizio început, debut
innamorato iubit [n.], îndra’ gostit, amorezat
innestare grefa, altoi
innesto(plante) altoi, grefa’
inno imn
innocente inocent, nevinovat
innocenza nevinova’ þie, inocenþa’
inoltre de altfel, altminteri (de ~)
inondare inunda
inquietare îngrijora, neliniºti
inquieto îngrijorat
inquietudine îngrijorare, neliniºte
insalata salata’
insegnamento înva’ þa’ mânt
insegnare preda, da lecþii, înva’ þa [pe cineva]
inseguimento urma’ rire
inseguire urma’ ri
inseguitore urmând, urma’ tor, urma’ rind
inservibile inutil, inutilizabil, nefolosit (se ~)
inserzione anunþ
insieme împreuna’
insipido searba’ d, insipid, fad
insistere insista
insolito extraordinar
insormontabile netrecut (de ~)
insostituibile neînlocuit (de ~)
insudiciare murda’ ri, pa’ ta
insulsaggine stupiditate, prostie
insulto insulta’ , injurie
insuperabile neînvins (de ~), invincibil
intatto virgina’
intenzione atitudine
interessante curios, unic, singular, ieºit din comun
interessare interesa
intero absolut
interrogare întreba, cere
intervallo interval
intimidire intimida
intorno jurul (în ~), jur de (în ~), cam, aproximativ
intrapresa firma’ , companie [business]
intrattabile înca’ pa’ þânat, refractar
intrigante intrigant
intrigo intriga’
introdurre introduce, vârî, ba’ ga
introduttivo preliminar
introvabile nega’ sit (de ~)
inumano inuman
inutile inutil, nefolositor
inutilmente inutil (în mod ~)
invasione invazie
invecchiare învechi, îmba’ trâni
inventare scorni, na’ scoci, inventa
inventario inventar
invenzione invenþie, na’ scocire
inverdire înverzi
inverno iarna’
inverso invers
investire investi, ciocni, tampona, împuternici
invettiva injurie, invectiva’
invisibile invizibil
invitare invita
invito invitaþie
inzuccherare îndulci
io eu
ipocrisia ipocrizie
ipocrita hipocrit
ipotesi ipotez
Irlanda Irlanda
Irlandese irlandez
ironia ironie
irreparabile ireparabil
irrigidire amorþi
isola insula’
isolare izola
isolotto insula’
istruire preda, înva’ þa [pe cineva], da lecþii
Italia Italia
Italiano italiana’ , italian
itinerario ruta’ , itinerar, traseu
kakì kaki
kayak caiac
là acolo
labbro buza’
labile slab, mic, putere (fa’ ra’ ~)
labirinto labirint
laboratorio atelier
lacca lac (de mobila’ ), oja’
laccio lassou, laþ
lacuna lacuna’ , gol [n.]
laddove acolo
ladro hoþ
ladrocinio zbor
laggiù acolo
lago iaz, lac, heleºteu, iezer
lagrima lacrima’
laguna lac, laguna’
laico laic
laido urât [adj.], hâd
lambire efleura, atinge uºor
lamentare pa’ rea ra’ u (a-i ~), regreta
lamentevole jalnic, plâns (de ~), lamentabil
lamentoso tânguitor, pla’ nga’ reþ
lampada lampa’
lampione lanterna’
lana lâna’
lanciare lansa, arunca, avânta (se ~)
lancio salt, sa’ ritura’
languido languros, galeº, dra’ ga’ stos
lapis creion
lappare lipa’ i
lardello sla’ nina’
lardo pana’ , strica’ ciune, defecþiune, hiba’ [reg.]
largo lat, larg
larice zada’ [bot.]
laringe laringe
larva larva’
lasciapassare permis de libera’ trecere
lasciare la’ sa
lastra lespede, dala’
latente latent
laterale lateral
latino latin
latitudine latitudine
lato latura’
latrato la’ trat
latte lapte
lattuga la’ ptuca’
laude imn
laureato laureat
lava lava’ , spele (sa’ ~)
lavabiancheria spa’ la’ torie
lavabile lavabil
lavanderia spa’ la’ torie
lavare ºterge, spa’ la
lavatoio spa’ la’ torie
lavatura spa’ lare (a rufelor), îna’ lbire
lavorante muncitor
lavorare lucra, muncimunci
lavorare a maglia tricota
lavorazione mod, fel
lavoro lucrare, munca’ , execuþie, lucra’ tura’ , lucrare
lebbra lepra’
leccato lins
legaccio ºiret [n.]
legale legal
legalità legalitate
legalitario legitim
legge lege
leggenda legenda’
leggero uºor, frivol, uºuratic
legione legiune
legislazione legislaþie
legittimo legitim
legume leguma’
lei ea, va’
lembo bord [mar.], margine
leniente paleativ
lente lentila’
lentezza încetineala’
lenticchia lentila’
lento încet, lent
leone leu
leopardo leopard
lepre iepure (de câmp)
lessicale lexical
lestofante pungaº, escroc
letale muritor
lettera scrisoare, litera’
lettera minuscola minuscul, litera’ mica’
letto pat
lettore cititor, lector
lettura citire, citit [n.], lectura’
levare scoate
lezione lecþie
libello pamflet
liberalità generozitate, ma’ rinimie, largheþe
liberare elibera, mântui, dezrobi
libro carte, carte
licitare vinde
lido plaja’
lietissimo ra’ pit
limitare restrânge
lingua vorbire, limba’ , limbaj, grai
linguacciuto vorba’ reþ
linguaggio vorbire, limbaj, grai
lino in [textil]
liquido lichid
lira citi
lisca coama’ , creasta’
lista lista’
livello nivel
localizzare situa, aºeza
locanda han
locusta la’ custa’
lodola ciocârlie
logoro cama’ ta’ , uzura’
lombo rinichi
lordura jeg, murda’ rie
loro ele, lor
luce lumina’
lucrativo rentabil, rentabil
luglio iulie
lugubre trist
lumaca melc
luna di miele luna’ de miere
lunedì luni
lunghezza lung
lungo lung
lupo lup
luppolo hamei
lusingare linguºi
lusso lux
lutto doliu
ma însa’ , ba da, dar
macchia ha’ þiº, ma’ ra’ ciniº, pata’ , crâng
macchiare pa’ ta (se ~), murda’ ri (se ~)
macellare doborî
macinare mîcina, ma’ cina
madido jilav
madre mama’
madrevite piuliþa’ (de ºurub)
madrina naºa’
maestà ma’ reþie, maiestate
maggio mai [n.]
maggiorana ma’ ghiran
maggioranza marea parte, cea mai mare parte, cei mai mulþi
maggiore mare, major
magia vra’ jitorie, magie
magico magic
magistrato municipalitate
maglieria industrie de tricotaje
maglio ciocan
magnete magnet
magnetico magnetic
magnifico formidabil, ma’ reþ, splendid, magnific
magro mediocru, slab, sa’ ra’ ca’ cios, sla’ buþ
maiale porc
maiolica faianþa’
maionese maioneza’
maiuscola litera’ mare, majuscula’
malaccorto neîndemânatic, stângaci
malanino boala’
malato bolnav
malattia boala’
malcontento nemulþumit
maldestro candid, naiv, prostuþ, credul
male durere, prost [calitate], rea, ra’ u, urât [adj.]
maledetto afurisit, blestemat
maledire blestema, afurisi
malessere indispoziþie
malevolenza reavoinþa’
malfattore ra’ ufa’ ca’ tor [n.]
malgrado(a) pofida (în ~), deºi, voia (fa’ ra’ ~), ciuda (în ~)
malignamente ra’ utate (cu ~)
malinconia melancolie
malintenzionato ra’ uvoitor
malizia ironie, viclenie, maliþiozitate
malizioso sarcastic, maliþios, ra’ uta’ cios, ra’ u, ironic
malo ra’ u, durere, rea
malsicuro nesigur, îndoielnic, incert, nehota’ rât
maltrattamento cruzime
malva mov
malvagio ra’ uta’ cios, ra’ u
mamma mama’
mammella þâþa’ [pop.]
mancante absent, lipsa’
mancare pierde, sca’ pa, rata, lipsi, fi cât pe ce, eºua
mancia bacºiº
mancino stângaci [n.]
mandare trimite
mandarino mandarina’
mandato ordin, funcþie, împuternicire, mandat
mandorla migdala’
mandria turma’
maneggio manipulare, mânuire
mangiare mânca, mâncare
mania manie
maniaco maniac
manica toarta’ , mâneca’ , mâner, coada’
manichino manechin
manico mâner, coada’ , mâneca’
maniera mod, fel
maniero conac
manifesto afiº
mano mâna’
manometro manometru
manoscritto manuscris
manovra unealtire, manevra’ , muncitor necalificat
mantenere menþine
mantenimento menþinere, interviu, întreþinere
maraviglia minune, miracol
maraviglioso minunat
marca pecete, urma’ , semn
marcare însemna, marca, indica
marchio sta’ pânire, durata’ , ra’ stimp
marcia umblet
marciapiede trotuar
marciare îndrepta (se ~), umbla, ca’ lca, marge
marcire putrezi, strica (se ~)
mare mare [n.]
marea maree, flux
margherita margareta’
margine limita’ , marja’ , margine
marinaio marin
marionetta teatru de marionete, pa’ puºa’ , marioneta’ , fantoºa’
marito soþ, soþ
marittimo maritim
marmellata marmelada’
marmo marmura’
marra sapa’ [n.]
marrone brun, castana’ , maro
Marsiglia Marsilia
martedì marþi
martello ciocan
martora jder
mascalzone haimana, derbedeu
mascella falca’ , maxilar
maschera masca’
massa cantitate mare, masa’
massaggio masaj
masso stânca’ , þanc, stânca’ , roca’
masticare mesteca
matematica matematica’
materasso saltea
materia substanþa’ , materie, material, obiect de studiu
materiale material (de construcþie)
maternità maternitate
materno matern
matita creion
matrigna soacra’
matrimonio ca’ sa’ torie, mariaj, nunta’ , ca’ snicie
mattatoio abator
mattina dimineaþa’ , dimineaþa’ , matineu
matto nebun
mattone ca’ ra’ mida’
mattonella carou, placa’ de ciment, ochi de geam, lespede
matturo matur, copt
maturità maturitate
maturo matur, copt
mazzolo ciocan
me eu
meccanica mecanica’
meccanico mecanic
meccanismo instrument, aparat, maºina’
medaglia medalie
medaglione medalion
mediazione mediere, mijlocire
medicatura faºa’ , pansament
medicina medicina’
medico medic, doctor, doctor
mediocre prost [calitate], ra’ u [calitate], mediocru, ra’ u
mediocrità mediocritate
meditazione cugetare, meditaþie, devoþiune, meditare, evlavie
medusa meduza’
meglio mai bine
mela ma’ r
melanzana pa’ tla’ gica’ vâna’ ta’
mellone pepene galben
melo ma’ r [arbore]
melodia melodie
melone pepene galben
membrana membrana’
membro membru
memorabile memorabil
memorizzare memoriza
meno minus, mai puþin
mensa lista’ , masa’ , tabla’
mensile lunar
menta menta’
mentalità mentalitate
mente duh, minte, spirit, stafie, fantoma’
mentire minþi
mentito minþit
mento ba’ rbie
menzionare menþiona
menzognero înºela’ tor, mincinos
mercante comerciant, negustor
mercanzia marfa’
mercato umblat, ca’ lcat, piaþa’ , târg, mers
merce marfa’
mercoledí miercuri
meridiano meridian
meridionale meridional, sudul Franþei (din ~)
merlo mierla’
mese luna’
messa slujba’ religioasa’ , mesa’
messaggero mesager, trimis [n.], sol [mesager]
messaggio mesaj
messe seceriº
mestatore ca’ petenie, conduca’ tor
mesto trist, moroca’ nos
mestola bata’ (sa’ ~)
metà mijloc, juma’ tate
metallico metalic
metallo metal
meticoloso meticulos
metro metru
mettere pune
mettere al sicuro asigura, încredinþa
mettere avanti prezenta
mettere in libertà pa’ ra’ si, la’ sa sa’ -i scape, da drumul
mezzanotte miezul nopþii
mezzo juma’ tate, juma’ tate
mezzo(in) printre, dintre, mijlocul (în ~), din
miagolare mieuna
miccia ºuviþa’ de pa’ r
microbo microb
miei mei, mele
miele miere
miglio mii, mie
migliorare îmbuna’ ta’ þi, ameliora
migliore cel mai bun, cea mai bun, mai bun
miliardo miliard
milione milion
mille mii, mie
mina înfa’ þiºare, mina’ , za’ ca’ mânt
minaccia ameninþare
minacciante ameninþa’ tor
minacciare ameninþa
minare submina, mina, va’ ta’ ma, sa’ pa, ruina [vb.]
minchione baliga’
minestra supa’ , ciorba’
miniera înfa’ þiºare, za’ ca’ mânt, mina’
ministero minister
ministro ministru
minoranza minoritate
minore cel mai mic, mai mic, neînsemnat, neînsemnat
minorità minoritate
minuscolo litera’ mica’ , minuscul
minuto clipa’ , minut
minuzioso minuþios
mio mea, meu
miope miop
miosotide nu-ma’ -uita
miracolo miracol, minune
miraggio himera’ , miraj, iluzie
mirare reflecta [optic]
mirino ghidon
mirtillo afina’
miscela amestec, melanj, amstecare
miscella melanj, amstecare, amestec
mischia înca’ ierare, gra’ mada’ [rugby], înva’ lma’ ºeala’
mischiare îmbina, amesteca, amesteca
mischiato amestecat
miscuglio melanj, amestec, amstecare
miserabile jalnic, mizerabil, vrednic de plâns
miseria mizeriemission
misfatto delict, fapta’ rea, prejudiciu
missione misiune
mistico mistic, mistica’
misto mixt
mistura amstecare, melanj, amestec
misurare ma’ sura
mito mit
mitologia mitologie
mobile vioi, mobil
moccio muci [pl.]
moda mod, moda’
modello model
moderare atenua, tempera, modera
moderato moderat
moderno recent, modern, nou
modesto modest
modificare modifica
modificazione modificare
modo fel, moda’ , maniera’ , mod
moglie femeie, soþie
molecola molecula’
molestare supa’ ra, vexa, jigni, agasa, plictisi, contraria
mollica miez (de pâine)
mollusco molusca’
molteplice multiplu
moltiplicare înmulþi, tipa’ ri, multiplica
moltitudine mulþime
molto mult
momento moment, clipa’
monaca sora’
monaco ca’ luga’ r
monarchia monarhie
mondo lume
moneta moneda’
monitore monitor, instructor
monotonia monotonie
monotono monoton
monta creºte (el ~)
montaggio instalare, montare, montaj
montagna munte
montare urca, aga’ þa, sui, ca’ þa’ ra, sui
monte munte
montone oaie
monumento monument
moralità moralitate
morbido dulce
morbillo pojar, rujeola’
morboso morbid, bolna’ vicios
mordere muºca
morgana himera’ , iluzie, miraj
moribondo muribund
morire da ortul popii, deceda, muri, ra’ posa
morso muºca’ tura’
mortaio mortar, piuliþa’ (de laborator)
mortale muritor
mortalità mortalitate
morte moarte, deces, decedat
morto decedat, moarte, deces
mosaico mozaic (de rit ~), mozaic
mosca Moscova, musca’
moscato muscat, ta’ mâios
moschea moschee
moscio nasol
mossa miºcare
mostarda muºtar
mosto must
mostro monstru
mostruoso monstruos
motivare motiva, justifica
motivo motiv, cauza’
motocicletta motocicleta’
motore motor
movimento miºcare
mucchio morman, gra’ mada’
muffa mucegai, mucega’ ire
muggire mugi
mughetto la’ crimioara’
mugnaio morar
mulino moara’
mulo catâr
multa amenda’
mummia mumie
munizione muniþie
murare zidi
muratore zidar
muro perete, zid
musa muza’
muscolo muºchi [anat.]
museo muzeu
musica muzica’
musicista muzicant, muzician
muso bot
muta haita’ (de câini)
mutande pantaloni scurþi, chiloþi [pl.], budiga’ i [pop.]
mutare schimba
mutilare mutila
mutuo mutual, reciproc
nano pitic
narciso narcisa’
narcosi narcoza’
narice nara’
narratore povestitor, narator
nasale nazal
nastro panglica’
natalità natalitate
natio natal, baºtina’ (de ~)
nato na’ scut
natura semn grafic, natura’ , fire, caracter
naufragio naufragiu
nausea greaþa’ , voma’ (stare de ~)
nauseante fetid, dezgusta’ tor, greþos
navale naval, marin
nave da carico cargou
navigatore matelot, marinar
naviglio vas [mar.], vapor
navone nap
nazionale naþiune
nazionalismo naþionalism
nazionalistico naþionaliste
nazionalità naþionalitate
nazionalizzazione naþionalizare
nazione naþiune
nebbia ceaþa’ , ceaþa’
necessario necesar, trebuincios
nemico inamic, adversar, duºman
neonato nou-na’ scut
nequizia ra’ utate
nessun luogo(in) niciunde
nessuno nici unul, nimeni, nici un
netto monocolor, uni
neve za’ pada’
nevicare ninge
nidiata clocire
niente nimic
ninna nanna cântec de leaga’ n
ninnare lega’ na, ama’ gi
ninnolo bibelou
nipote nepoata’ [de unchi], nepot [de unchi]
nitrire necheza
Nizza Nisa
no nu
nocciola aluna’
noce nuca’
noi noi
noia necaz, plictiseala’ , nepla’ cere, supa’ rare
nome prenume
nomina creaþie
nominato chemat
non nu, nu
nonnulla nimic
nonostante dar, totuºi, cu toate acestea, însa’
nord miaza’ noapte
norma linie, regula’ , regula’ , precept, rigla’ , norma’
Norvegia Norvegia
nosocomio ospitalier, primitor
nostra nostru, noastra’
nostri noºtri, noastre
nostro nostru, noastra’
notabene nota’
notazione nota’ , menþiune
notizie actualitate
noto cunoscut
nove nou, noua’
novembre noiembrie
nozze nunta’
nube nor
nuca ceafa’
nudo gol [nud], dezbra’ cat
nulla nimic
numero numa’ r
nuocere da’ una, face ra’ u
nuora nora’
nuotare înota
nuovo recent, nou
nuovo di fabbrica virgina’
nutrimento aliment
obbligo obligaþie
obliare uita
oboe oboi
oca gâsca’
occasionale accidental, întâmpla’ tor
occhio ochi
occorrente necesar, trebuincios
occorrenza posibilitate
oceano ocean
ode imn
odio ura’
odorato simþit
odore miros
offensivo jignitor, ofensator
oggigiorno acum, prezent (în ~)
ogni fiecare
Olanda Þa’ rile de Jos
olio ulei
oltremodo altfel
ombra umbra’
ombrellino parasol
ombrello umbrela’
omicidio crima’ , asasinat, omor
omnibus autobuz
onda lama’
onde ca sa’ , scopul de a (în ~), pentru ca
onorificenza decorare, decoraþie, împodobire, ornare
opinare reflecta, cugeta, gândi
opulenza ºansa’ , avere, noroc
opzione opþiune
ora ora’ , ceas
orbene aºa, astfel, ca ºi, aºa cum, tot aºa
orco ca’ pca’ un
ordinare aranja, înþelege [acord], pune în ordine, rîndui
ordine ordin
orecchio ureche
orina urina’ , suliþa’ , lance
oro aur
orrore repulsie, dezgust
orso urs
osare îndra’ zni, încumeta (se ~)
ospitare caza, ga’ zdui
ospite invitat [n.]
ospizio azil de ba’ trâni
ossigeno oxigen
osso oase, os
ostacolo obstacol
ostaggio ostatic
osteria han
ostile duºma’ nos, ostil
ostrica stridie
ottavo optime
otto opt
ottone arama’ , cupru
ovale oval
ove unde
ovest vest, occident, apus
ovvio desigur, îndoiala’ (fa’ ra’ ~), sigur [adv.]
ozioso trândav, leneº
pacchetto sa’ culeþ, pacheþel, punguþa’
pace tihna’ , liniºte, pace
padre tata’ l, tata’
padrino naº
paese þara’
paesello ca’ tun
pagare pla’ ti
pagato pla’ tit
pagina pagina’
paglia pai
paio pereche
palato palat
palazzo palat
palco podea
palizzata za’ plaz, palisada’ , gard de þa’ ruºi
palla glonþ, minge
palla canestro baschet
palla ovale rugby
pallido vâna’ t, palid, pal, livid
pallone balon, minge
pallore lividitate, paloare
palpebra pleoapa’
palude mlaºtina’ , mlaºtina’
pancia pântece, burta’
panciotto flanel de corp, vesta’
pane pâine
panetteria bruta’ rie, magazin de pâine
panfilo iaht
panico panica’
paniera coº
panificio magazin de pâine, bruta’ rie
pantaloni pantalon
pantera pantera’
pantofola papuc
papà tati, papa, tata
parabrezzo parbriz
paracadute paraºuta’
paradiso rai, paradis, Eden
paradossale paradoxal
parafulmine paratra’ znet
paragrafo paragraf
paralizzare bloca], paraliza, opri [fig.]
parapetto parapet, balustrada’
parapioggia umbrela’
parassita parazit
parata parada’
parato(carta da) tapet
paravento paravan
parcella nota’
parco cumpa’ tat, serios, moderat, parc, sobru
parecchio mult
parentado rudenie, înrudire, asema’ nare
parente ruda’
parere aviz, opinie, pa’ rere, pa’ rea, apa’ rea
parete perete despa’ rþitor, perete, zid
pari par [numa’ r], soþ (cu ~)
parità egalitate, paritate
parlamento parlament
parola bilet, vorba’ , cuvânt
parrocchia parohie
parroco preot
parsimonia zgârcenie, parcimonie, meschina’ rie
parte partida’ , parte
partecipante participant
partecipare contribui, participa, lua parte
partecipazione participare
particola particula’
particolarità particularitate, caracteristica’ , caracteristic
partigiano lupta’ tor, susþina’ tor, partizan, adept
partire diviza, duce (se ~), pleca
partito plecat, pa’ rtinire
parto naºtere [ginec.], naºtere
partorire naºte, da naºtere
parziale parþial
pascolare paºte [vb.]
pasqua Paºte
passaggio pasaj, trecere
passaporto paºaport
passeggero durata’ (de scurta’ ~), treca’ tor [adj.], efemer
passero vrabie
passivo indolent, inactiv, pasiv
passo nu, mers [n.], demers, pas, intervenþie, umblet
pasta paste fa’ inoase, pasta’
pasto masa’
patata cartof
patrigno socru
pattumiera ghena’ , lada’ de gunoi, pubela’
pavimento podea, parchet
pavone pa’ un
pazzo nebun
pecchia albina’
pecora oi, oaie, oaie, mioara’
peggio mai ra’ u
peggiorare înra’ uta’ þi, agrava
peggiore mai ra’ u
pegno gaj, proba’ , garanþie, amanet
pelame fir de pa’ r
pelle piele, haina’ de blana’ , pieliþa’ , blana’
pelliccia piele, pieliþa’ , blana’ , haina’ de blana’
pellicola pelicula’ , film, pojghiþa’
pelo fir de pa’ r
pendere spânzura, atârna, aga’ þa
pendio coasta’ , panta’
pendolo pendula’ , pendul
penetrare penetra, pa’ trunde
penisola peninsula’ , peninsula’
penna toc (de scris)
pennacchio moþ (de pene), panaº
penombra penumbra’
penoso penibil
pensante gânditor
pensare reflecta, cugeta, gândi
pensiero gândire
pensieroso îngândurat
pensionato pensionar, pensionar
pensione refugiu, retragere, pension, pensie
pentirsi pa’ rea ra’ u (a-i ~), regreta
pentito pa’ rere de ra’ u
pentola oala’ , cucta’ , ceaun, marmita’
penultimo penultim
per ca’ tre, ajutorul (cu ~), pentru, cu, prin
per disgrazia nefericire (din ~), pa’ cate (din ~)
per quale ragione de ce
pera para’
percentuale procentaj, procent
percepire pricepe, simþi
perchè întrucât, ca’ ci, pentru ca’ , deoarece, pentru ca’
percome cum
percorrere parcurge, stra’ bate
perdonare scuza, ierta
perdonato scuzat, iertat
perfetto desa’ vârºit, perfect
perfino aceleaºi, acelaºi, pâna’ la
pergamena pergament
pericolo pericol, primejdie
pericoloso primejdios, periculos
periodico revista’ ilustrata’
pernio vârf
pero pa’ r [bot.]
però cu toate acestea, dar, totuºi, însa’
perplesso stupefiat
persona ins, individ, nimeni
persona in ferie turist, vilegiaturist
personaggio personaj
perspicace clarva’ za’ tor
pesante dificil, aspru, greu, anevoios, penibil
pesce peºte
pescecane rechin
pestare ca’ lca în picioare, strivi, presa
petto sân, piept, þâþa’ [pop.]
pezzente cerºetor
pezzo fragment, bucata’
pezzuola batic, batista’ , basma
piacere pla’ cea, iubi
piacevole agreabil
piacevolmente mod pla’ cut (în ~)
piaga plaga’ , rana’
pianura câmpie, ºes
piatto farfurie
piazza amplaseaza’
picchiare izbi
picchio lovitura’ , izbitura’ , pisc, vârf, ºoc
piccino mic
piccione porumbel
piccolo mic
pidocchio pa’ duche
piede picior
piega fald, pliu
piegare ceda
piego pliu, fald
pierra piatra’
pietoso jalnic, lamentabil
pietra piatra’
pievano preot
pieve parohie
pigiare apa’ sa, insista, presa, stoarce, zori [vb.], gra’ bi
pigliare pricepe, aresta, seziza, apuca, lua, cuprinde
pignatta marmita’ , cucta’ , oala’ , ceaun
pigrizia trînda’ vie, lene, lenevie
pigro leneº, trândav
pilastro columna’ , coloana’
piluccare ronþa’ i
pinna aripa’
pioggia ploaie
piombo plumb
piovasco aversa’ de ploaie cu grindina’
piovere ploua
pipa pipa’
pirata pirat
piroscafo pachebot
piscina piscina’
pista pista’ , urma’
pistacchio fistic
pistola pistol
pittoresco pitoresc
più cattivo mai ra’ u
piuma toc (de scris)
piuolo pichet [mil.], þa’ ruº
placido flegmatic, indiferent, placid
plasmare alca’ tui, forma, constitui
plastica plastic
poco fa curând (de ~), nu de mult
poderoso puternic
poggio colina’
poichè deoarece
polacco polonez
polizia poliþie
pollaio curte de pa’ sa’ ri, ora’ ta’ nii
pollice inci, degetul mare, þol
pollo pui
pollone mla’ diþa’ , mugur, refuz
polmone pla’ mîn, bojoc [pop.]
Polonia Polonia
polsino manºeta’
polso puls
poltiglia noroi
poltrone leneº, trândav
pomeriggio dupa’ -amiaza’
pomodoro pa’ tla’ gica’ roºie, tomata’ , roºie [bot.]
pompelmo grepfrut
ponte pod
popone pepene galben
poppa þâþa’ [pop.]
porco porc, porc
porta uºa’
portamento viteza’ , aspect, alura’ , atitudine, înfa’ þiºare
portare aduce
portato rezultat [n.]
porto port (mic), refugiu
Portogallo Portugalia
porzione fragment, bucata’
posdomani poimâine
posizione atitudine
possedere bucura (se ~), beneficia de
possesso proprietate
posta miza’
potente puternic
potere putea
povero sa’ rac, sa’ ra’ ca’ cios, biet, sa’ rman
povertà sa’ ra’ cie
pozzanghera ba’ ltoaca’
prateria pa’ ºune, preerie [geo.], pajiºte, fâneaþa’
pratica practic
praticaccia rutina’
pratico practic
prato pajiºte, pa’ ºune
precauzione ma’ sura’ de prevedere, precauþie
precetto precept
precipitazione precipitare, precipitaþii (pl.)
precocità precocitate
precursore precursor
prediletto iubit [n.]
predire prevesti, prezice
preferenza preferinþa’
preferire prefera
pregiato valoare (de ~), drag, afectat, scump, preþios
pregiudizio dauna’ , paguba’ , prejudiciu
prematuro prematur
premere zori [vb.], apa’ sa, presa, insista, stoarce, gra’ bi
premiare recompensa
premio preþ, premiu
premura graba’
prendere seziza, pricepe, cuprinde, aresta, apuca, lua
preparare prega’ ti, prepara
presagio divinaþie, prevestire, premoniþie, prezicere
presedere prezida
presentare prezenta
presentazione reprezentaþie, reprezentare
presente prezent, cadou
presentire presimþi
presenza asistenþa’ , prezenþa’
presidente preºedinte
presidenza preºedinþie
pressare presa, apa’ sa, insista, zori [vb.], stoarce, gra’ bi
pressione presiune, constrângere
presso cvasi-, aproape
prestante frumos
prestito credit, stima’
presunto inculpat, accentuat, recipisa’ , aviz, acuzat, pârât
pretendere pretinde, revendica
prevedere prevedea
prezioso preþios, afectat, valoare (de ~)
prezzemolo pa’ trunjel
prigione puºca’ rie, închisoare
prigionia captivitate
primavera prima’ vara’
primo primul, prim
principiante debutant, începa’ tor
principio maxima’ , aforism, precept
probabilmente poate [adv.], probabil [adj.], probabil [adv.]
procedere îndrepta (se ~), umbla, ca’ lca, marge
procreare ra’ spândi
procurare stra’ dui (se ~), procura
produttivo ma’ rinimos, darnic, magnanim, generos
professione meserie, ocupaþie, întrebuinþare, ocupaþie
profitto avantaj, beneficiu, profit
profumare parfuma, înmiresma
profumeria parfumerie
profumo parfum, mireasma’
proibire interzice
proibito interzice (el ~), interzis
promettere fa’ ga’ dui, promite
prostituta curva’ [vulg.], târfa’
protezione protecþie
prova eseu, studiu, încercare, proba’ , proba’ , proba’
provante conchizând
provare încerca, proba
provocare stârni
provvedere putea
prudente prudent
prugna pruna’
pubblicare edita
pubblicazione publicare, apariþie (editoriala’ )
pubblicità publicitate
pugno pumn
pulcino puiºor, pui
pullover tricou
pungere face o injecþie, înþepa, ustura
punire penaliza
punta vârf
puntata miza’
punto punct
punzecchiare ustura, face o injecþie, înþepa
pupa pa’ puºa’
puro demn
purtroppo nefericire (din ~), pa’ cate (din ~)
putrefazione putrezire, putreziciune, corupþie (fig.)
putrido putred
qua aici
quadrangolo pa’ trat
quadrato pa’ trat
quadro pa’ trat
qualche altro posto(in) aiurea, altundeva, în alta’ parte
qualcosa ceva
qualità calitate, însuºire
quanto cât
quaresima post [rel.]
quarta sfert
quattordici paisprezece
quattrino galben
quattro patru
quegli aceºti, a’ ºtia
quel a’ sta, acest
quelli aceºti, a’ ºtia
quello a’ sta, acest
querela reclamaþie, vaiet, geama’ t, plângere
questo acest, acesta
questuare cerºi
qui aici
quietanza bon [n.]
quietare calma, potoli, liniºti
quindi aºa cum, tot aºa, ca ºi, aºa, astfel
quindici cinsprezece
quota altitudine, îna’ lþime
raddrizzamento redresare, ameliorare
radicchiella pa’ pa’ die
raffreddare ra’ ci (se ~)
raffreddatura ra’ cire, ra’ ceala’
ragazzina fetiþa’
ragguaglio informaþie
ragia ra’ ºina’
ragno pa’ ianjen
rame arama’ , cupru
rammendare cârpi
rana broasca’
rapa nap
rapina zbor
rapinatore bandit
rapire ra’ pi
rappresaglia revanºa’ , represalii, ra’ zbunare
rappresentanza reprezentare, reprezentaþie
raso satin
raspo ciorchine
ratto ºobolan, guzgan
raucedine ra’ guºeala’
ravanello ridiche
razzia ambuscada’
razzo racheta’
re rege
reale real, regal
recente recent
reclame publicitate
reddito revenit
redina frâu, ha’ þ
regalo ospa’ þ, festin, banchet
regime regim
regina regina’
regione þinut [n.], regiune
registrare imprima, înregistra
registro registru
regnare domni [vb.]
regno regat
regolare regulat, ordonat, uniform
regolazione regula’
relativamente relativ (în mod ~)
relativo relativ
religione religie
remo rama’
rena nisip
rendere face, restitui, înapoia
rendere savio cuminþi, potoli
rendita renta’
rene rinichi
repubblica republica’
repubblicano republican
reputazione reputaþie, renume
residenza rezidenþa’ , locuinþa’
residuo reziduu
resina ra’ ºina’
resistenza rezistenþa’
resistere rezista
responsabile responsabil
responsabilità responsabilitate
ressa mulþime
restituzione restituire
restringere îngusta, strâmta
rete panou
retribuire pla’ ti, remunera, retribui
retta pension
rialzo creºtere, urcare
ribadire nitui
ribaltare ra’ sturna
ribasso reducere [comerciala’ ]
ribes coaca’ za’
riccio arici
ricco bogat
ricetta formula’
ricevere primi
richiesta ancheta’
riconoscere recunoaºte, repune
riconoscimento recunoaºtere, recunoºtinþa’
ricovero ada’ post
ridere râde
ridicolo ridicol
ridurre abrevia, împuþina, micºora, reduce, prescurta
rientrare întoarce
rifare reface
riferimento referinþa’ , referire
rifiutare refuza
rifiuto refuz
riflesso sclipire, oglindire, reflex [optic]
riforma reforma’
riformare reforma
rifugio ada’ post, ada’ post, refugiu
riga linie
rigagnolo pârâu
rigetto refuz
rigo linie
rilasciare mântui, pune în libertate, relaxa, elibera
rilassare relaxa
rilassato relaxat
rilevante grav
rilevato dezlegat, desprins, smuls, detaºat
rimandare trimite înapoi, returna, înapoia
rimanere sta, ra’ mâne
rimettere repune
rimorso remuºcare
rimpicciolire împuþina, reduce, micºora
rimproverare reproºa
rimprovero reproº
rinchiudere închide din nou
rinculo retragere
ringhiare dojenimârâi, morma’ i, groha’ i, bubui, mârâi, bomba’ ni
rinnegare renega
rinnovare renova, reînnoi
rinunciare renunþa
rinvio trimitere înapoi, reîntoarcere
riparare repara
riparo ada’ post
ripartire pleca din nou
ripetere repeta
ripiano platou
ripicco revanºa’ , ra’ zbunare
ripiegare replia (se ~), bate în retragere
riprendere relua
risanamento însa’ na’ toºire, ta’ ma’ duire, vindecare
risarcire despa’ gubi
rischiare risca
rischio risc, întâmplare, ºansa’ , noroc, hazard
rischioso periculos, hazardat
riserva rezerva’
riservatezza rezerva’
riservato retras
riso orez, râde
risolvere rezolva
risonare ra’ suna
risparmiare cruþa
risparmio economie
rispecchiamento reflectare [optic], reflex [optic], oglindire
rispettare respecta
rispetto respect
rispondere ra’ spunde
risposta ra’ spuns
rissa gîlceava’ , cearta’ , caft
ristorare renova, restaura
risultare rezulta
risultato rezultat [n.]
risveglio deºteptare, trezire
ritardare întârzia, opri (se ~)
ritardo întârziere
ritenere reþine
ritirato singuratic
ritmo ritm
ritocco retuº, retuºare, corectura’
ritornare reveni
ritornello refren
ritorno întoarcere, retur, reîntoarcere
ritrovare rega’ si
riunione reunire, reuniune, adunare
riunire lega, uni, reuni
riuscire reuºi, izbuti
riuscita izbânda’ , reuºita’ , succes
riva mal, margine, bord [mar.]
rivale rival
rivalità rivalitate
rivelare manifesta, revela, dezva’ lui, divulga
rivelazione revelaþie, descoperire
rivista magazin, revista’ ilustrata’
rivoltare întoarce (pe dos), returna, înapoia
robusto robust, voinic, viguros
rocchetto mosor, bobina’ [electr.]
roccia stânca’ , þanc, stânca’ , roca’
roccioso pietros, stâncos
rodere roade [vb.]
roditore roza’ tor
romantico romantic
rompere rupe
rondine rândunea, rândunica’
rosa trandafir, roza’
rosicchiare roade [vb.], ronþa’ i
rosmarino rozmarin
rosolaccio mac de câmp
rosolia pojar, rujeola’
rossastro roºiatic
rosso roºu [m.], roºcat, roºcovan, roºie
rossore roºeaþa’
rostro vârf, plisc, cioc
rotamento rostogolire, rulment
rotazione rotaþie
roteante giratoriu
rotella ruleta’
rotolare rula, înfa’ ºura, rostogoli, bubui
rotolo rulou, fiºic, ta’ va’ lug, sul
rotondità rotunjime
rotondo circumferinþa’ , cerc, hora’
roulotte caravana’
rovescio ca’ tre, aversa’ , ploaie torenþiala’ , nenorocire
rovina ruina’
rovinare ruina (se ~), da’ ra’ pa’ na (se ~)
rozzo ordinar, grosolan
rubare zbura
rubino rubin
ruderi ruine, da’ râma’ turi
ruggire rage
rugiada roua’
rullo sul, ta’ va’ lug, fiºic, rulou
ruminare rumega
rumore rumoare, zvon
rumoreggiare certa, bubui, reproºa, dojenimârâi
ruolo rol
ruota roata’
rurale sa’ tean
ruscello pârâu
russare sfora’ i
Russia Rusia
rustico rustic
ruvido aspru
sabato sâmba’ ta’
sabbia nisip
sacchetto punguþa’ , toc (pentru ochelari), sa’ culeþ, pacheþel
sacco toc (pentru ochelari), sac
sacramento taina’ , ritual
sacrificare sacrifica
sacrificio sacrificiu
saggezza înþelepciune
saggio eseu, cuminte, încercare, proba’ , înþelept, studiu
sala sala’
salame salam, salam
salario salariu
salassare sângera
salato sa’ rat
salcio salcie
sale sare [n.]
salire urca, creºte, sui, monta
salita urcare, urcuº
saliva scuipat
salmone somon
salsa sos
salsiccia cârnaþ
saltare sa’ ri, arunca în aer, sa’ lta
salto salt, sa’ ritura’
salubre igienic, salubru
salutare saluta
salute sa’ na’ tate
salvietta prosop
salvo excepþia (cu ~)
sanare vindeca, ta’ ma’ dui
sandalo sanda
sangue sânge
sanità sa’ na’ tate
sano sa’ na’ tos
santa sfânta’
santo sfânt
sanzione pedeapsa’ , sancþiune
sapere ºti
sarto taior, croitor
sasso piatra’
satellite satelit
satira satira’
satollo beat criþa’ , beat
savio înþelept, asculta’ tor, cuminte
saziare satisface, potoli
sbadigliare întredeschide, ca’ sca
sbarazzare descotorosi (se ~), debarasa
sbarra bara’
sbevazzare bea
sboccato fecior
sbornia pra’ jita’ , coapta’
sbuffare smiorca’ i, adulmeca
scaffale tableta’
scagliare arunca, lansa, avânta (se ~)
scala scara’ , scara’
scalino umblet
scalzare cla’ tina, desca’ lþa, dezra’ da’ cina
scappare fugi, alerga
scappata escapada’ , fuga’ [muz.]
scaricare desca’ rca
scarpa pantof, pantof, înca’ lþa’ minte, înca’ lþa’ minte
scarpata povârniº, taluz
scassinatore hoþ
scatenare dezla’ nþui (se ~)
scatola cutie
scegliere selecþiona, tria, sorta, alege
scena decor
scheggia fragment
scherma scrima’
schermo ecran
scherzare lua peste picior, tachina, vorbi în gluma’ , glumi
scherzo gluma’
schiacciare zdrobi, strivi
schiavitù robie, sclavie
schiavo sclav
schiuma spuma’
schivare evita, eschiva, feri
schizzare împroºca, stropi, þâºni
schizzo crochiu, schiþa’
sci schi
sciabola sabie
sciacallo ºacal
scialle fular
sciame roi
sciare schia
scimmia maimuþa’
sciocco prost, bleg
sciochezza stupiditate, inepþie
sciogliere rezolva
scioperante grevist
sciopero plaja’ , greva’
sciorinare stoarce
scoiattolo vereriþa’
scolaro ºcolar
scollare decola, dezlipi
scolorire decolora
scolta pânda’
scoltura sculptura’
scommessa ra’ ma’ ºag, prinsoare, pariu, ra’ ma’ ºag, pariu
scommettere pune pariu, paria, pune ra’ ma’ ºag
scomparsa dispariþie
scompiglio tulburare
scomporre descompune
scomunica interzis, interzice (el ~)
sconcertante tulbura’ tor
sconfitta înfrângere
sconosciuto necunoscut
scontare pla’ ti
sconto reducere [comerciala’ ], reducere [comerciala’ ]
scopa ma’ tura’ [n.]
scopare ma’ tura
scoperchiare descoperi
scoperta descoperire
scoppiare exploda, izbucni
scoprire descoperi
scorrere parcurge, ºiroi, fi ud leoarca’ , stra’ bate, curge
scorta escorta’
scorza scoarþa’
scremato mediocru, sprijini, sa’ ra’ ca’ cios, sla’ buþ, apa’ sa
scricchiolare scrâºni, scârþâi
scritto scris, scrie
scrittura scriitura’ , scriere, scris [n.]
scrivere scrie
scudo ecuson, emblema’ , blazon
scultore sculptor
scuola ºcoala’
sdegno dispreþ
se de [conj. cond.]
sè sine
se no caz contrar (în caz~), altfel, altminteri, daca’ nu
sebbene chiar daca’
seccante nepla’ cut, plictisitor
seccare plictisi, ucide (cu o lovitura’ ), bate la cap
secolo epoca’ [fig.], veac, secol
secondario accesoriu
secondo secund
secondo(prép) urma’ rind, urma’ tor, urmând
sedia jilþ, scaun
sedici ºaisprezece
seduto aºezat
segnale semnal
sego seu
seguace urma’ rind, urmând, delfin, urma’ tor
seguente urma’ rind, urma’ tor, urmând
seguire urma’ ri, urma
seguito consecinþa’ , alai, suita’ , rezultat [n.], urmare
seguito(in) apoi, apoi, dupa’ aceea, dupa’ aceea
sei ºase
selva codru, pa’ dure, codru, pa’ dure, lemn
selvaggio feroce, sa’ lbatic
seminare pa’ ra’ si, sema’ na [agr.]
semplice simplu
semplificare simplifica
semplificazione simplificare
sentire simþi
senza fa’ ra’
senza errori negreºit
senza gusto insipid
separazione adio, ra’ mas bun
sera seara’
serata seara’
serpente ºarpe
serratura broasca’ [mec.]
servire servi, sluji
servitù robie, servitute
servizio service, serviciu, lucru
servo fecior, valet
sessanta ºaizeci
sesso pula’ [vulg.], sex
sesto ºaselea (al ~), ºasea (a ~)
seta ma’ tase
sete sete
settanta ºaptezeci
sette ºapte
settembre septembrie
settimana sa’ pta’ mâna’
severo aspru, sever, exigent
sezione secþiune
sfavorevole defavorabil
sferza bici
sfogliare desfrunzi
sfondo fund, fond
sfortuna împrejura’ ri vitrege [pl.], duºma’ nie, adeversitate
sfregare freca (se ~)
sfuggire feri, evita
sfumare estompa
sganarciarsi izbucni în râs
sgombro scrumbie
sgravare naºte, da naºtere, desca’ rca
sgridare reproºa, bubui, certa, dojenimârâi
si noi, se, s-, se
sì de [conj. cond.], da [afirmativ]
siepe gard viu
signora doamna’
signore domn
signorina domniºoara’
sillaba silaba’
simbolo caracter, semn grafic
simile ca, similar
simpatia simpatie
simpatico agreabil
simulare simula, preface (se ~)
sincero franc, sincer, deschis [fig.]
sindacato sindicat
sindaco primar
sinfonia simfonie
singolare unic, singular, ieºit din comun
singolo personal, specific, individual, particular
sinistra stâng
sinistro stâng
sino pâna’ ce, pâna’ , pâna’ la
sinuoso sinuos
sistema sistem
sistemare înþelege [acord], pune în ordine, aranja, rîndui
situazione situaþie, poziþie, stare
slogatura scrântitura’ , luxaþie, entorsa’
smacco jignire, insulta’ , afront
smentita dezminþire [n.], dezminþit [vb.]
smeraldo smarald, smaralgd
smercio debit, datorie
smorfia grimasa’ , strâmba’ tura’ de nemulþumire, strâmba’ tura’
smorto palid, livid, alb ca varul, pal
smorzare atenua, modera
snello zvelt
soave delicat, suav
sobborgo suburbie, mahala, periferie
socchiudere întredeschide
soccombere pieri, muri, sucomba
sociale social
socio partener
soda sifon, apa’ gazoasa’
soddisfatto satisfa’ cut
soddisfazione satisfacþie
soffice pla’ cut [adj.], moale
soffitta pod [casa’ ]
soffitto plafon, tavan
soggiogare subjuga
soglia prag
solamente numai, doar
solco brazda’
sole soare
sollazzare distra, amuza
sollevare ridica
solo singur
soltanto doar, numai
somma adunare [mat.], suma’
sommare ada’ uga, aduna
sommergere copleºi [fig.], acoperi cu apa’ , inunda
somministrare gospoda’ ri, administra
sommossa ra’ scoala’
sopracciglio sprânceana’
sopratutto mai ales
sorcio ºoricel, ºoarece
sordo surd
sorella sora’
sorgente izvor, fântâna’ , sursa’
sorprendente surprinza’ tor
sorprendere surprinde
sorridere surâs
sosia dublu
sosta arest, staþie, odihna’ , repaus, arestare, oprire
sostanza substanþa’
sostituire substitui, înlocui (se ~), înlocui, schimba
sotterfugio subterfugiu
sottile subþire, svelt, slab, zvelt, subtil
sotto dedesubt
Spagna Spania
spalla uma’ r
spannare smântâni (laptele)
sparare desca’ rca
sparatoria salva’ de focuri de arma’
spargere propaga, va’ rsa, ra’ spândi
spartire diviza
spassionato imparþial, nepa’ rtinitor
spasso gluma’
spatola bata’ (sa’ ~)
spaventoso oribil, înfiora’ tor, îngrozitor
spazio spaþiu
spazzare ma’ tura
specchio oglinda’
spegnere ra’ pi, scoate, muta
spensierato relaxat
speranza speranþa’
sperare spera, na’ da’ jdui
spergiuro sperjur
sperperare iriosi, risipi, cheltui fa’ ra’ socoteala’
spesso des, dens, gros
spettrale virtual, nereal, imaginar, ireal
spia turna’ tor, spion, denunþa’ tor
spiacevole moroca’ nos, posomorât, ursuz
spiaggia plaja’
spianata esplanade
spiare spiona, pândi
spiccare smulge, detaºa, dezlega, desprinde
spicciare zori [vb.], gra’ bi
spiccioli moneda’
spiegazione legenda’
spigolo unghi, colþ
spingere împinge, îndemna, îmbrânci
spionaggio spionaj
spola suveica’ , naveta’
spoletta racheta’
sponda margine, bord [mar.], mal, mal înalt
sporcare murda’ ri, pa’ ta
sporco murdar, jegos
sporgere prezenta
sporta coº
sportello ghiºeu
sposalizio mariaj, nunta’ , ca’ snicie, ca’ sa’ torie
sposare însura
sposato mire, ginere
sposo soþ, soþ
spreco irosire, risipa’
sprecone risipitor, cheltuitor
spugna burete
spumante spumos, spumant (vin ~)
spumare face spuma’ , spuma
sradicare smulge
staccio ciur, ciur, sita’
staderone bascula’ , cântar
stagione sezon, anotimp
stagno ba’ ltoaca’ , etanº
stalla grajd
stambecco þap
stampa tipografie, stoarce (el ~), stampa’
stampatore tipograf
stancare obosi, osteni
stare afla (se ~), exista, ra’ mâne, fi, sta
statura ta’ iere, talie, mijloc, îna’ lþime
stecca bagheta’ , nuieluºa’
steccato obstacol, za’ plaz, palisada’ , gard de þa’ ruºi
stecchino scobitoare
stella stea
stelletta asterisc
stemma emblema’ , ecuson, blazon
stesso acelaºi, aceleaºi
stile stil
stilla strop
stillare prelinge, picura
stima stima’
stimare stima
stingere destinde
stizzoso arþa’ gos, moroca’ nos
stolto cizma’ [fig.] [n.], idiot, stupid, prost
stomaco stomac
stoppino ºuviþa’ de pa’ r
storia istorie, poveste, povestire
storico istoric [adj.]
stracciare sfâºia, rupe
stracco plictisit, obosit, ostenit, sa’ tul
strada parcurs [n.], ruta’ , strada’ , drum, ºosea
strage ma’ cel, masacru
strame furaj, nutreþ
straniero stra’ in
strano ciudat, straniu
straordinario extraordinar
strato culcuº, pat, strat
strepito larma’ , tapaj, ga’ la’ gie
stridere urla
stridore scârþâit, scrâºnet
strofe strofa’
strofinare freca (se ~)
struzzo struþ
studente student
studio atelier
stufa maºina’ de ga’ tit
stuoia cosiþa’ , rogojina’ , împletitura’
stupefazione uimire, stupoare
stupidaggine stupiditate
stupidamente prosteºte
stupido stupid, prost, cizma’ [fig.] [n.], idiot
stupore stupoare
su deasupra
subire suporta, suferi, supune, susþine, îndura
subito imediat, îndata’
succedere întâmpla, surveni
successione succesiune, moºtenire, ºir, înla’ nþuire
successivo sucesiv
successo reuºita’ , succes
succhiare sorbi, suge
succo suc, seva’ , zeama’ , zeama’ , suc
sud miaza’ zi
sudare asuda, transpira, trudi [fig.]
sudicio murdar, necinstit, dubios
sudiciume murda’ rie
sudore transpiraþie, truda’ , sudoare, osteneala’
suggerire sugera
sugo zeama’ , suc
suicidio sinucidere
suo lui (al ~), sa, sa’ u
suocera soacra’
suocero socru
suono sa, sa’ u
superficie arie
superiore cea mai bun, mai bun, cel mai bun
susina pruna’
susino prun
sveglio deºteptat, trezit, treaz
svelare dezva’ lui, revela
sventare dejuca, za’ da’ rnici
sventura nenorocire, nefericire
Svezia Suedia
sviluppare developa [foto.], dezvolta, desfa’ ºura
svincolare descotorosi de, elibera, degaja
svogliatezza trînda’ vie, lene, lenevie
svolgimento desfa’ ºurare, dezvoltare, developare, regie
tabacco tutun
tabella tablou
tacchina curca’
tacchino curcan
tacere ta’ cea
tacito tacit, subînþeles
tagliare croi, ciopli, cura’ þa
tagliere maºina’ de tocat carne, satâr, toca’ tor
taglio talie, îna’ lþime, ta’ iere, mijloc
tamburo toba’
tana vizuina’ , bârlog
tangente tangent
tanica canistra’
tanto atât, atâta
tappeto covor
tarchiato strâns [acumulat]
tardare întârzia, ra’ mâne în urma’
tarma molie
tastiera tastatura’
tattico tactica’
tatto tact, delicateþe
tavola tabla’ , lista’ , masa’
tavolo masa’ , lista’ , tabla’
tavolozza paleta’
tavolta uneori, câteodata’
tazza castron, bol
te tu, te-, þi, te
tè ceai
tedesco german
telaio ºasiu, cadru
temere aresta, teme (se ~), teme
temperino cuþit
tempo vreme, timp
tenere þine
tentare stra’ dui (se ~)
tergo cârca’ , cur [vulg.], dos, spate, ºezut
termine ra’ stimp, termen, amânare
terra pa’ mânt
terremoto cutremur de pa’ mânt
terreno pa’ mânt
terrificante înspa’ imânta’ tor, înfricoºa’ tor
terza treilea, treia
terzo treime
tesoro comoara’ , tezaur
tessere þese
tessuto þesut, þesa’ tura’
tetto acoperiº
ti te-, tu, þi, te
tignola molie
timoroso fricos
tipo ins
tirocinio ucenicie
titolo manºeta’
toccante tangent
toccare terra ateriza
togliere scoate
topo ºobolan, ºoarece, guzgan, ºoricel
topolino guzgan
torbido tulburare
tornante ºiret [n.]
tornare întoarce
torre turn, foiºor
tostare frige pe gra’ tar, pune la fript, dogorî
tovaglia strat, faþa’ de masa’ , pînza’ de apa’
traccia urma’
traghetto bac, bacalaureat
tramortire ucide (cu o lovitura’ )
tranne excepþia (cu ~)
trapassare ra’ posa
trascorrere parcurge, stra’ bate
trattenere reþine
travestire deghiza, travesti [vb.]
travolto ra’ sturnat
tre trei
trebbiare bate
treccia împletitura’ , cosiþa’ , tresa’ , rogojina’ , galon
tredici treiºpe, treisprezece
tremare zgudui, cutremura (se ~), tremura de frig, tremura
tremito tremur, tremurici
trenta treizeci
triangolo triunghi
tribù trib
tribuna tribuna’
trifoglio trifoi
trincare ciocni (un pahar cu vin)
trionfare triumfa
trionfo triumf
triplice triplu
tristezza tristeþe
tritare toca, distruge
trofeo trofeu
troia scroafa’
troncare opri, împiedica
tronco trunchi, cufa’ r, valiza’
troppo prea
trota pa’ stra’ v
trovare afla, ga’ si
truccare farda
trucco artificiu, ºiretlic
truppa trupa’ , ceata’
tu tu, tu, ta’ cut
tubo lampa’ , tub
tulipano lalea
tuo ta, ta’ u, al ta’ u
tuoi ta’ i, tale
turbulento neastâmpa’ rat
turchino albastru
tutto tot
ubriacare ameþi (se ~), îmba’ ta (se ~), îmba’ ta (se ~)
uccello pasa’ re
uccidere ucide, omorî
udienza audienþa’ , atenþie
udito auz
uditorio asistenþa’
ufficio întrebuinþare
ufo gratis, gratuit
uggia necaz, plictiseala’ , supa’ rare, nepla’ cere
uggioso enervant, plicticos, plictisitor
uguale asema’ na’ tor, similar, identic
ulcera ulcer
ultimo final, ultim
umanità umanitate
umano uman, omenesc, omenos
umidità umiditate
umido umed
umile sa’ rac, sa’ rman, sa’ ra’ ca’ cios, biet, modest, umil
umiliare înjosi (se ~), umili (se ~)
umiliato umilit, înjosit
umiliazione umilinþa’ , umilire, înjosire
umore umoare [anat.]
umorismo umoare [anat.], umor
umorista umorist
una o, una
uncino croºeta’ , ocol, cârlig, igliþa’
undici unºpe [pop.], unsprezece
Ungheria Ungaria
unghia unghie
unico unic, singur
unificare uni [vb.]
uniformare alinia, uniformiza
uniforme uniforma’ , uniform
uniformità uniformitate
unione uniune, unire
unitamente împreuna’
unito omogen, unitar
università universitate
universo universal
uno unul, un
unto gras
uomini oameni
uomo om, ba’ rbat
urgente urgent
urgenza urgenþa’
urgere gra’ bi, insista, apa’ sa, stoarce, presa, zori [vb.]
urlante vizor, beculeþ, indicator, led, va’ zând
urlare urla
urna urna’
urtare ciocni, ºoca, lovi, jigni, izbi
urto izbitura’
usabile utilizabil
usanza folosire, utilizare, datina’ , întrebuinþare
usignuolo privighetoare
uso întrebuinþare, întrebuinþare, întrebuinþare
ustensile unealta’ , ustensila’
usuale frecvent, uzual
usura cama’ ta’ , uzura’
usurpare lua cu forþa, uzurpa
usurpatore uzurpator
utile util, folositor
utilità utilitate
utilizzare utiliza, folosi
utopia utopie
uva spina coaca’ za’
vacante liber, vacant
vacanze loc vacant
vacca vaca’
vaccinare vaccina
vaccino injecþie, vaccin
vacillare ezita, tremura, ºova’ i, cla’ tina (se ~), fi instabil
vagabondo vagabond, hoinar
vaglia funcþie, împuternicire, mandat, ordin
vagone vagon
vaiolo variola’ , va’ rsat [med.]
valanga avalanºa’
vale ra’ mas bun, adio
valevole dra’ guþ, amabil, prevenitor, gentil, curtenitor
valigia sân, piept, þâþa’ [pop.]
valle vale, vale (larga’ )
valletto fecior, pagina’ , valet
valore valoare
valorizzazione apreciere
valoroso viteaz, curajos
valutare stima
valzer vals
vampa flaca’ ra’
vanga cazma
vaniglia vanilie
vano zadarnic, vanitos, iluzoriu, înfumurat
vantaggio avantaj, beneficiu, profit
vantaggioso avantajos, folositor, util
vanto celebritate, glorie, renumita’
vaporizzatore spray, pulverizator, vaporizator
vaporoso diafan, stra’ veziu
varco pasaj, trecere
variabile variabil
variare modifica
variazione metamorfoza’
vasaio olar
vasca vana’ , cada’
vascello naos, nava’ , vas [fiz. bio.]
vaso vaza’ , vas
vassoio platou
vasto vast, amplu, vast, larg, larg
vecchia ba’ trâna’ , veche
vecchiezza ba’ trâneþe
vecchio vechi, ba’ trân
vecchissimo antic
vedere vedea
vedova va’ duva’
vedovo va’ duv
veduta vedere
veemente violent
vegetale vegetal
veggente vizor, va’ zând, beculeþ, led, indicator
veglione revelion
veicolo vahicul
velare naviga
veleno otrava’ , venin
velenoso veninos
velluto catifea
velocipede ciclu
vena noroc chior, vâna’ , strat, faþa’ de masa’ , vena’
vendemmia culesul viilor
vendere vinde
vendetta ra’ zbunare
vendita vânzare
venerare adora, venera
veneratore fan, admirator
venerazione veneraþie
venerdì vineri
Venezia Veneþia
venia scuza’ , iertare
venire veni, sosi
venti doua’ zeci
ventilare aerisi
vento vânt
venuta sosire
veramente real, efectiv
verdastro verzui, verzuliu
verde verde
verdura verdeaþa’ , vegetaþie
verga nuieluºa’ , bagheta’
vergare scrie
vergine virgina’
vergogna ruºine
verme vierme
vermicello fidea
vermiglio roºu închis, stacojiu
vernice lac (de mobila’ )
vero adeva’ rat
verosimile plauzibil, probabil [adj.], verosimil
verruca neg
versione versiune
verso jurul (în ~), circa, împrejurul, jur de (în ~)
vertice zenit
vespa viespe
vestiario garderoba’ , vestiar
vestìbolo sala’
vestire þesa’ tura’ , þesut
vestito costum, înveºmîntat, veºmânt, haina’ , îmbra’ cat
vetrice ra’ chita’
vetrina vitrina’
vetro geam, pahar, sticla’ , sticla’
vetta pisc, vârf
vettura vagon
vezzeggiare mângâia, dezmierda
via strada’
viaggiatore ca’ la’ tor
viaggio ca’ la’ torie, voiaj
viale cale
viavai du-te-vino
vibrare vibra, trepida, tremura
viceversa viceversa, invers
vicinale vecin
vicinato vecina’ tate
vicolo uliþa’ , stra’ duþa’ , impas
vigilanza vigilenþa’
vigile vigilent
vigilia veghe (stare de ~), ajun
vigliaccheria laºitate
vigliacco moale, slab, laº
vigna vie [agr.], viþa’ de vie, podgorie
vignaiolo viticultor, podgorean
vigore ta’ rie, vigoare
villa vila’
villaggio sat
villania grosola’ nie
vimine ra’ chita’
vincere învinge
vincita victorie
vincitore învinga’ tor, cuceritor
vino vin
violento violent
violetto violet
virare înclina (se ~), apleca (se ~)
virgola virgula’
virgolette ghilimele
virtuoso virtuos
virulento va’ ta’ ma’ tor, nociv, toxic
vischio vâsc
visciola viºina’
visita cercetare, ancheta’ , investigare, investigaþie
viso faþa’ , faþa’ , chip
vista panorama’ , vedere
vistoso led, beculeþ, va’ zând, indicator, vizor
vita viaþa’
vite vie [agr.], podgorie, viþa’ de vie
vitello viþel
viva tra’ iasca’ (sa’ ~)
vivanda aliment
vivere tra’ i, locui, vieþui
vivo tra’ ind, vioi, viu
viziare deteriora, strica, cufunda
vizio defect, viciu
vizioso depravat, corupt, vicios
vocabolo vorba’ , bilet, cuvânt
vocale vocala’
voce glas, voce
vociferare renumita’ , celebritate, glorie
voga moda’ , mod
voi va’
volare zbura
volere voi [vb.], vrea
volgare obiºnuit, vulgar, comun, grosolan, trivial
volgo oameni
volontà voinþa’
volonteroso voluntar
volontieri pla’ cere (cu ~), bucuros
volto chip, faþa’
volubile nehota’ rât, îndoielnic, incert, nesigur
voluminoso voluminos
voluttà voluptate
vorace lacom, vorace, feroce
vostri voastre, vostru
votare vota
vulcano vulcan
vulnerabile vulnerabil
vulnerabilità vulnerabilitate
vuotare goli, deºerta, vida
vuoto vid, gol, goala’
xenofobo xenofob
yacht iaht
yoga yoga
zaffiro safir
zampa laba’
zana leaga’ n
zanzara þânþar
zappa sapa’ [n.]
zebra zebra’
zia ma’ tuºa’
zio unchi
zitto ! psst !
zoccolo sabot, copita’ , soclu, postament
zona zona’
zoologia zoologie
zoppicante ºchiopa’ tând
zoppicare ºchiopa’ ta
zucchero zaha’ r
zuffa caft, înca’ ierare, cearta’ , ra’ scoala’ , caft, gîlceava’
zufolare fluiera, ºuiera
zuppa supa’